Editorial An nou, planuri noi. Ce se va alege de ele?

 

• Începutul de an 2024, așa cum se întâmplă dealtfel în fiecare an în aceeași perioadă, ne găsește pe majoritatea dintre noi, plini de speranță și cu privirea îndreptată spre viitor. După bilanțul de la finalul anului ce tocmai s-a scurs și retrospective pe care mulți le-am făcut, cu ce a fost bine și ce a fost rău, probabil mulți au tras o linie imaginară și au stabilit în forul interior că unele aspecte încă mai au nevoie de lucru, de șlefuire sau de stabilire a unor noi priorități.

 
Acea așa-zisă agendă personală, în care după ce am „cernut sita” gândurilor, faptelor, reușitelor sau nereușitelor, ajungem la niște conștientizări, fiecare în funcție de experiența și ritmul său, de asemenea și de alegerile pe care le-a făcut sau nu le-a făcut pe parcursul anului trecut.
 
Și pentru că ultima cifră a anului tocmai ce s-a schimbat, avem tendința să ne stabilim dorințe, cu scopul de a umple acele „goluri” rămase în agenda de lucru. Cu alte cuvinte, ceea ce credem că ar mai fi de făcut cu noi înșine și poate și în relație cu cei din jurul nostru.
 
Până aici, totul bine și frumos, nu este deloc rău să îți stabilești scopuri, să vezi unde mai ai de lucrat cu tine, pe undeva cred că este în firea umană asta. Suntem ființe dotate cu puterea de a ne imagina și de a crea.
 
Numai că realitatea văzută din teren arată că doar simpla stabilire a dorinței sau a planului nu este deloc suficientă. Cel puțin, nu pe termen lung. Mai corect spus, ar fi doar primul pas care este de făcut. Dacă tot elanul acesta pe care îl avem la începutul anului s-ar menține pentru o vreme, ar exista șanse să și realizăm ce ne-am propus. Pe lângă dorință, scop, ar mai fi de adăugat un termen în ecuația reușitei, acel cuvânt este perseverență.
 
Personal, nu cunosc oameni care să fi realizat ceva cât de cât valoros, fără a avea în spate un soi de tenacitate, de a se menține loiali față de ce și-au propus. Spre pur exemplu mundan și evident, să zicem că cineva și-a propus să facă mai multă mișcare și își trasează singur sarcina de a merge la sală sau să alerge. Corpul său va fi altfel, dacă va vizita sala de sport doar de două ori? Întrebarea e retorică, desigur.
Sigur că exemplul este unul banal, dar este de dragul înțelegerii aspectului, iar situația de mai sus se poate extrapola în multe alte aspecte ale vieții, cum ar fi să scapi de un atașament toxic, să duci o viață mai sănătoasă, să te vindeci de o traumă, etc.
 
Ideea este că sunt foarte mulți care își fac promisiuni la începutul anului, dar pe care le uită prea ușor. Este adevărat, cu asiduitatea, perseverența nu ne naștem neapărat și nici nu știu cât se mai învață în școli. Se capătă pe parcurs, însă ține mult de fiecare dacă o cultivă de-a lungul vieții sau nu. Și dacă nu ne ținem de ceea ce ne-am propus cu noi înșine, nu ne va atrage nimeni atenția. Dar ceea ce este cel mai grav este că ne trădăm pe noi nu pe altcineva, pentru că nu este vorba aici că uiți de promisiunile făcute altcuiva, ci de promisiunile făcute ție însuți. Și cred că nu exagerez dacă mă hazardez să spun că este ca un legământ pe care îl faci cu tine.
 
 Citește și
2023, un an tensionat, încărcat cu multe evenimente