Sărbătoare mare în calendarul ortodox, pe 27 octombrie Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, cinstit de credincioși

Bucuria pelerinajului din acest an, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, este sporită de prezența raclei cu moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea.

Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov este sărbătorit pe 27 octombrie. S-a născut în satul Basarabi, la sud de Dunăre (în Bulgaria). A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, întemeiat de frații Petru și Asan. Iubind viața ascetică, se va retrage într-o peșteră. Nu știm cât timp s-a nevoit în această peșteră și nici când a trecut la cele veșnice. Tradiția spune că înainte de a muri, s-a așezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele râului. Moaștele sale au rămas multă vreme sub ape, până când o copilă care pătimea de duh necurat a avut o revelație: i s-a arătat Sfântul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: „Dacă părinții tăi mă vor scoate din apă, eu te voi tămădui”. Părinții vor merge la locul indicat în vis, lângă râul Lom, și vor găsi trupul neputrezit al sfântului între două pietre.

Moaștele Cuviosului Dimitrie vor fi duse și așezate în biserica din Basarabi. În tradiția bisericească, un domnitor al Țării Românești, al cărui nume nu este menționat, a plătit o sumă mare de bani pentru aducerea moaștelor Cuviosului Dimitrie în București. Delegația nu a reușit să intre în acest oraș, deoarece caii nu au vrut să mai meargă. În această situație, membrii delegației au hotărât să tragă la sorți, pentru a stabili drumul pe care vor merge cu moaștele Sfântului Dimitrie. La sorți a căzut drumul spre Basarabi, și astfel, moaștele au fost reașezate în biserica din Basarabi. Au stat în această biserică până în timpul războiului ruso-turc (1768-1774), când generalul rus Petru Saltîcov, trecând prin satul Basarabov, a luat moaștele cu intenția de a le trimite în Rusia. Însă, la rugămintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromână, precum și a mitropolitului Grigorie II al Țării Românești, le-a dăruit poporului român. Moaștele au fost așezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala catedrală patriarhală din București.
Menționăm că racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori. Astfel, în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciumă, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranța opririi epidemiei de holeră și în 1827, în timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotărâtă în ședințele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dintre anii 1950-1955.

Minunile Sfântului Dimitrie Basarabov

Părintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhală din anul 1989, spune că: „În 1989, în urma slujbei Sfântului Maslu, un credincios pe care eu l-am văzut de mai multe ori participând la această Sfântă Taină și la celelalte slujbe ale Bisericii rămânea întotdeauna ultimul de se închina. Și, într-una din zile, la fel procedând, a urcat la racla sfintelor moaște (dar de ce rămânea ultimul să se închine? - pentru că umbla cu cârje), și-a așezat cârjele, ca de obicei, ca să și le poată lua după rugăciune, după îngenuncherea pe care o putea face el acolo în felul lui, și minunea s-a întâmplat: s-a ridicat, s-a închinat, a coborât treptele, n-a realizat pe moment că el de fapt își uitase cârjele și de-abia după ce a coborât Dealul Patriarhiei și-a dat seama de miracolul, de minunea întâmplată. S-a întors înapoi plângând și mulțumind cu lacrimi în ochi, lui Dumnezeu și Sfântului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea - era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credincioși, părintele Grichentie, care s-a retras după Revoluție, la pensie, la Mănăstirea Secu - și dânsul a rămas foarte impresionat, deși mai văzuse și alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou.”

Părintele Dimitrie Irimia povestește: „Un caz care m-a impresionat a fost acela al unei doamne ce avea în jur de 40 de ani care, efectiv, a fost revoltată asupra celor din familia ei pentru că veneau și stăteau la Sfântul Dimitrie foarte multe ore în șir, în ploaie, în frig. De aceea, a venit cu gând vrăjmaș la racla Cuviosului Dimitrie. Ea nu concepea, nu putea înțelege, și a venit cu acest gând de răzbunare împotriva Sfântului și cu o mână a zgâriat cu unghiile moaștele Sfântului Dimitrie în locul unde ele sunt descoperite spre a fi sărutate de credincioși. Când a venit la mine, mi-a spus, ascunzând fapta sa: «Părinte, am fost la toți doctorii; am o boală foarte rară - îmi curge sânge din buricele degetelor». I-am făcut dezlegări, apoi s-a mai liniștit; era foarte agitată. I-am explicat că trebuie să se spovedească, să țină post, și atunci mi-a spus: «Eu numai cu o mână am zgâriat acolo, dar îmi curge sânge din amândouă mâinile». Apoi, a venit cineva din familie și mi-a spus că s-a vindecat. De atunci nu am mai văzut-o, dar acest caz a fost unul deosebit din câte am văzut și auzit.”

Sfântul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor


În secolul al XVI-lea ocrotitor spiritual al Bucureștilor a fost Maica Domnului.

În vechime, în biserica din „pazarul” (Bazarul sau târgul orașului) de lângă Curtea domnească se făcea alegerea membrilor Sfatului orășenesc. Tot aici se păstra și sigiliul Bucureștilor. Pentru că această biserică avea hramul închinat Fecioarei Maria, patronul orașului era Maica Domnului.
În secolul al XVII-lea, sărbătoarea orașului București era Buna Vestire.
După 1634, și mai ales din anul 1659, când Domnul Țării își mută definitiv reședința de la Târgoviște la București, crește importanța Curții domnești (Curtea Veche). Astfel, și biserica Curții domnești devine atât de prezentă în viața oamenilor încât „Buna Vestire”, hramul acestei biserici, este prezentă pe sigiliul orașului.

În veacul al XVIII-lea ocrotitorii spirituali ai Bucureștilor erau Sfinții Împărați Constantin și Elena


Sfinții Împărați Constantin și Elena erau ocrotitorii bisericii mănăstirii lui Constantin Vodă Șerban, devenită la 1668, catedrală și reședință a Mitropoliei Țării Românești. Ziua de 21 mai era zi de mare sărbătoare. Astfel, Sfinții Împărați au ajuns să fie cinstiți drept ocrotitori ai Bucureștilor.

Cu timpul, Sfântul Dimitrie Basarabov devine ocrotitorul Bucureștilor. Este proclamat oficial ocrotitorul orașului București de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). Generalizarea cultului său s-a făcut în anul 1955, când, la propunerea patriarhului Justinian Marina, Sfântul Sinod a proclamat generalizarea cinstirii sale în întreaga Biserică Ortodoxă Română.

Viața Sfântului Dimitrie Basarabov, redată pe racla sa

Viața Sfântului Dimitrie Basarabov este redată în imagini pe racla care adăpostește sfintele sale moaște. Pe părțile laterale ale raclei sunt prezente opt scene din viața Sfântului Dimitrie, iar pe capacul raclei este redat chipul său.
Troparul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Glasul 8 Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău.

Condacul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Glasul 8

Apărătoare Doamnă...Apărător al său nebiruit și neînfrânat, ca unul care prin tine din nevoi s-a mântuit, te pune înainte orașul tău, Sfinte Preacuvioase Dimitrie. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, apăra-ne de toate nevoile, ca să strigăm ție: bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Dimitrie!

Tot astăzi facem prăznuirea:

Sfântul Mare Mc. NESTOR, prieten al Sfântului Mare Mc. Dimitrie din Tesalonic (sec. IV); Sfintele Mucenițe CAPITOLINA și EROTIIDA (sau EROTEIA), din Capadocia (+304); Sfântul Ier. CHIRIAC, patriarhul Constantinopolului (+606); Sfânta Cuv. PROCLA (Claudia-Procula), soția lui Pilat (sec. I);
Potrivit Sinaxarului Sfinților de pretutindeni, Editura Cartea Ortodoxă, tot astăzi facem pomenirea: Sfântul Mc. FLORENTIE din Burgundia (Franța, sec. III) [A.P.]; Sfinții Mc. MARCIAN, LUCIU și VICTUS de la Roma (1269); Sfinții Mc. MAXIM, VENANȚIE, LUCIAN, COMIȚIU și DONAT (Italia, sec. IV); Sfântul Mc. VINCENȚIU împreună cu surorile sale, Sfintele Mucenițe SABINA și CRISTETA, din Avila (Spania, +303); Sfântul Mc. MARCU din Tasos și cei împreună cu el, SOTIRIH și VALENTINA (+304); Sfântul Ier. NAMAȚIE, episcop de Clermont (Franța, cca +462); Sfântul Cuv. ABBAN, întemeietor al multor mănăstiri din sudul Irlandei (sec. VI); Sfântul Cuv. ODRAN, monah la Iona (Scoția, +568); Sfântul Ier. DEZIDERIU, episcop de Auxerre (Franța, cca +625); Sfântul Cuv. COLMAN, stareț la Senboth-Fola (Irlanda, cca +632); Sfântul Cuv. NESTOR Cronicarul de la Pecerska (+1114); Sfântul Cuv. ANDREI, prinț de Smolensk (+1398); aflarea Sf. sale moaște la 1539; Sfântul Ier. CONSTANTIN, arhiepiscop de Harkov (Rusia, +1937); Sfântul Sf. Nou Mc. GAVRIIL (Gur), ieromonah (Rusia, +1937); Sfântul Sf. Nou Mc. SERAFIM (Samoilovich), episcop de Uglich (Rusia, +1937); Sfinții Mc. MARIAN și VALENTIN.
 
Sursa: Calendar-ortodox.ro


 PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.