Apa Nova ne imbata cu apa rece

Controale guvernamentale la potentialii cumparatori ai Regiei de Apa

Companiile Veolia Water si EYDAP, care intentioneaza sa castige licitatia de concesionare a serviciilor de apa si canalizare in judetul Constanta si au anuntat acest lucru printr-o conferinta de presa organizata la inceputul lunii, au in concesiune si serviciile de acest fel din Bucuresti si Ploiesti * Societatile de acolo se numesc Apa Nova Romania, cum de fapt se va numi si actuala RAJA Constanta * Reporterii cotidianului nostru s-au interesat in cele doua localitati unde exista societati tip Apa Nova, afland ca exista multe nemultumiri, atat din partea abonatilor, cat si a angajatilor * Societatea aplica tarife foarte mari la consumul de apa rece si nu-si respecta obligatiile din contractul de concesionare * La preluarea societatii, dar si dupa aceea, concesionarul a disponibilizat un mare numar de angajati * Corpul de Control al primului-ministru si PSD au dispus o serie de controale in urma repetatelor reclamatii privind modul in care Apa Nova respecta prevederile contractului de concesionare

La inceputul lunii februarie a avut loc o intalnire a presei cu Compania Generala a Apelor, o societate a Grupului Veolia Water si EDYAP, prin care acestea din urma isi anuntau intentia, "serioasa" de altfel, de a participa la licitatia din acest an care are drept obiectiv concesionarea serviciilor de apa si canalizare din judetul Constanta. Firma Veolia Water este prezenta de patru ani in Romania, prin Apa Nova Bucuresti si Apa Nova Ploiesti, unde administreaza si intretine sistemele de alimentare apa si canalizare a apelor menajere.

Veolia Water si EYDAP in lume

Potrivit declaratiilor directorului Jean Patrice Poirier, din cadrul conferintei de presa, grupul deserveste 110 milioane de locuitori in intreaga lume, avand o cifra de afaceri pentru anul trecut de circa 14 miliarde de euro si 77.600 de colaboratori. Cealalta societate, EYDAP, din Atena, este prima societate din domeniul apei din Grecia si furnizeaza servicii de alimentare cu apa si canalizare pentru peste 5 milioane de persoane. Societatea elena a fost, pana mai acum trei ani, societate cu capital de stat, fiind cotata la bursa de valori din 2001, iar pana la sfarsitul anului se intentioneaza trecerea a peste 50% din actiuni din sectorul de stat in cel privat.

Intentiile privind Constanta

Principalele obiective declarate urmarite de catre conducerea celor doua companii, in cazul in care acestea vor fi declarate castigatoarele licitatiei privind concesiunea serviciilor de apa si canalizare judetene, sunt in numar de trei. Acestea tin sa acopere intreaga gama de deficiente privind serviciile de apa si canalizare existente, calitatea serviciilor oferite consumatorilor si, nu in ultimul rand, se doreste accelerarea planului de investitii. Referitor la politica de personal, liderii companiilor au tinut sa mentioneze ca se vor adapta la situatie in functie de experientele locale, dorind sa respecte angajamentele contractuale de preluare de personal. Din declaratiile acestora a reiesit ca in Ploiesti si Bucuresti nu au existat concedieri, ci un plan de plecari voluntare. Cat despre problemele care vor ramane de rezolvat cu sindicalistii din cadrul regiei locale de apa, acestia au afirmat ca vor dezbate public aceasta situatie doar la momentul potrivit, acest lucru insemnand castigarea licitatiei. A fost dezbatuta si problema tarifelor pe care le vor practica, baremul maxim si minim al acestora tinand cont de licitatie, unde toti vor trebui sa respecte niste plafoane. Numai ca politica firmei ar fi urmatoarea: nu vor accepta un contract daca populatia nu va putea plati serviciile de furnizare a apei. De asemenea, cuantumul tarifelor va depinde de programul de investitii, care, din alte surse decat cele oficiale din cadrul societatilor straine participante la licitatie, se ridica la suma de peste 120 milioane de euro. In ultima faza a fost pusa in discutie problema pierderilor de apa din reteaua de alimentare cu apa potabila, comparativ cu pierderile inregistrate la Ploiesti si Bucuresti, de cand Apa Nova este pe piata romana a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Reprezentantii grupului Veolia Water au declarat atunci ca, in principiu, consumul a scazut de doua ori in ultimii ani. Concomitent cu scaderea consumului de apa rezultat din pierderi din interiorul retelei s-a redus si consumul de energie electrica necesara statiilor de pompare aferente.

Guvernul si PSD-ul, calare pe Apa Nova

Scandalurile intre Apa Nova si municipalitate sau populatia oraselor in care este prezent investitorul strain au inceput doar de putin timp, cu un conflict intre acesta si Primaria Municipiului Bucuresti. In urma unui raport al Corpului de Control al primului-ministru, care a fost facut public in acelasi an, au iesit la iveala o serie de nereguli patrimoniale in relatia dintre concesionarul serviciului de canalizare si apa si municipalitate. Serviciul a fost concesionat, in anul 2000, in favoarea societatii Apa Nova Bucuresti SA (societate la care firma franceza Vivendi SA detine 83,6%, iar municipalitatea 16,3%). In urma controlului efectuat la aceasta societate, s-a constatat ca lista continand bunurile proprietate publica inscrise in contractul de concesiune difera de cea aprobata in acest sens de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. In anexe au fost inscrise bunuri care nu se incadrau in clasificarile stabilite prin caietul de sarcini, nefiind necesare pentru prestarea serviciilor de apa si canalizare in Bucuresti. In schimb, in listele de inventariere a bunurilor reprezentand aport in natura nu au fost inscrise stocurile de materiale, piese de schimb si obiecte de inventar in valoare de 161,1 miliarde de lei. Pentru bunurile proprietate privata care constituie aport in natura al Primariei Municipiului Bucuresti la capitalul Apa Nova Bucuresti SA nu a fost efectuata operatiunea de predare-primire a patrimoniului, conform termenelor prevazute in contractul de concesiune, si nici nu s-a procedat la intocmirea bilantului de inchidere a RGAB (fosta regie de apa si canalizare) si de deschidere a Apa Nova SA, releva acelasi raport. Astfel, s-a luat hotararea ca acest conflict intre Primaria Municipiului Bucuresti si Apa Nova sa fie solutionat de o comisie formata din trei experti neutri, la cererea lui Andreas Baude, directorul general al firmei concesionare a serviciului public bucurestean de apa si canalizare. Anul trecut, prin noiembrie, PSD s-a implicat in rezolvarea tuturor nemultumirilor de orice natura manifestate de terti in privinta Apa Nova Bucuresti. Presa centrala a facut public faptul ca Biroul Executiv al Organizatiei PSD Bucuresti a cerut primului-ministru ca ministrul pentru coordonarea Autoritatii de Control, Ionel Blanculescu, sa intreprinda de urgenta o verificare la SC Apa Nova. Acea verificare era menita sa monitorizeze respectarea contractului de concesiune a serviciului public de apa si canalizare din Bucuresti. "Una dintre problemele prioritare era solutionarea celei mai mari "hotii" a Apei Nova, care consta in incarcarea facturilor de apa in sistem pausal la consumul de apa rece", declara la acea vreme Ioan Enciu, viceprimarul general al capitalei. In acelasi context, Apa Nova era incriminata de detinere de monopol, care face legea dupa bunul plac.

Relatia grupului cu populatia

Inca din 2002, multi bucuresteni acuzau Apa Nova ca umfla facturile si nu citea contoarele de apa. Ei au sesizat municipalitatea ca societatea conditiona plata facturilor curente de achitarea unor penalitati la debitele datorate de asociatiile de locatari fostei RGAB. In paralel, Apa Nova se plangea ca foarte multe contoare sunt defecte, dar nici nu se sinchisea sa le inlocuiasca. Nu numai particularii s-au plans de serviciile furnizate de concesionarul serviciilor de apa si canalizare. Hotararea de Guvern prin care toate asociatiile de locatari sunt obligate sa se transforme in asociatii de proprietari a provocat un nebanuit razboi intre administratiile de bloc si Apa Nova. Conform legii, la schimbarea titularului de contract, furnizorii de servicii (Apa Nova, Renel, Romgaz) sunt obligati sa incheie alte contracte cu noii titulari. Tot legea spunea ca rescrierea contractelor se face in mod gratuit si intra in obligatiile furnizorilor de servicii. Cu toate acestea, Apa Nova cerea bani pentru schimbarea contractului, aproape 60.000 lei de persoana. Reprezentantii societatii afirmau ca taxa este perfect legala si au facut referire la un alt act normativ, Legea gospodariei comunale, prin care fiecarui nou titular de contract i se solicita o anumita suma drept garantie pentru apa furnizata pe luna viitoare. O alta gaselnita a firmei franceze a fost suportarea cheltuielilor de redimensionare a contoarelor si bransamentelor de catre bucuresteni. Administratorii blocurilor din capitala au primit inscrisuri, transmise o data cu facturile pentru consumul de apa, prin care se pretindea ca asociatiile sa suporte costurile de redimensionare a apometrului si bransamentului, in cazul solicitarilor privind reducerea pierderilor si a necesarului de apa. "Cu alte cuvinte, daca faceti economie si consumati mai putina apa trebuie sa modificati instalatia lor (Apa Nova - n.r.) pe banii dumneavoastra", scria un cotidian bucurestean.

Tarifele, invers proportionale cu serviciile

Se pare ca acelasi lucru privind refacerea retelelor de apa si canalizare pe care Veolia Water le-a promis in constantenilor vizand micsorarea pierderilor pe retea au fost promise si bucurestenilor. Dupa patru ani de prezenta in Bucuresti, dupa mii de metri liniari de retea inlocuita, Bucurestiul inca sufera din cauza sistemelor de apa si canalizare vechi, peste care se trece cu usurinta cand vine vorba de reabilitari. Potrivit unui jurnal central, peste 1500 de strazi din capitala, aflate la periferie, au nevoie de o innoire a magistralelor si tronsoanelor de transport de apa potabila si menajera. Pentru ele municipalitatea se straduieste sa obtina un credit de la Banca Europeana de Investitii, bani cu care ar putea sa compenseze o datorie a firmei Apa Nova, care, conform contractului, are obligatia de a extinde reteaua de apa. Si, pentru ca nu-si onoreaza obligatiile contractuale, Apa Nova Bucuresti isi permite, in schimb, sa calculeze facturile pentru consumul de apa in mod diferit de la o luna la alta - cand pe baza contorului, cand "dupa estimari" -, iar cantitatea de apa menajera consumata este egala cu cea furnizata, se arata intr-un raport al Autoritatii Nationale a Serviciilor de Gospodarie Comunala (ANRSC). Potrivit aceluiasi raport ANRSC, concesionarul serviciului de apa functioneaza fara ca municipalitatea sa fi stabilit un regulament-cadru, motiv pentru care consumurile de apa "se fac si dupa estimari". Rezultatele releva si faptul ca Apa Nova nu are elaborata o metodologie de citire a contoarelor si de facturare a consumului de apa. In plus, potrivit constatarilor facute de Autoritate, chiar din septembrie 2002, concesionarul serviciului de apa din capitala factureaza apa uzata menajera ca fiind suta la suta din volumul apei potabile consumate, si nu 80%, cat s-a facturat in anii anteriori.

Conflicte de munca

Sindicalistii din societatea bucuresteana Apa Nova au declansat in toamna lui 2002 un conflict colectiv de munca cu administratia, pe care o acuza de incalcarea unor prevederi din contractul colectiv de munca, a programului social si a planului de masuri pe termen lung, semnate cu administratia inca de la preluarea societatii. Problema o constituia disponibilizarea a circa 600 de salariati din cei 3000 care lucrau in acea vreme in companie, fara sa justifice in nici un fel aceasta actiune. Conform contractului colectiv de munca, precum si prevederilor contractului de concesionare, orice disponibilizare de personal trebuia mai intai sa fie adusa la cunostinta sindicatului, lucru ce nu s-a intamplat. Conflictul intre Apa Nova si sindicatul salariatilor din cadrul regiei a fost stins cu mari concilieri din partea societatii care nu trebuia sa iasa prea sifonata din aceasta poveste.Majoritatea constantenilor stiu ca RAJA are niste datorii catre BERD pentru un credit rambursabil de 20 de miliarde de lei, pentru care termenul limita este 2006. Banii care trebuie inapoiati Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare sunt destui, iar posibilitatea regiei de apa de a inapoia imprumutul este relativ redusa. De aici, si o parte dintre majorarile de preturi pentru serviciile de furnizare a apei potabile si canalizare, tarifele practicate ajungand sa fie cele mai mari din tara. In cele din urma, Consiliul Judetean Constanta a recurs la privatizarea fortata a Regiei judetene de Apa, lansand oferta de concesionare a serviciilor de apa si canalizare si organizand licitatia pentru acest an. Pana in prezent, Veolia Water si EYDAP, constituite intr-un singur grup, figureaza printre cei cinci participanti inscrisi la licitatie. Insa, daca licitatia de concesionare a serviciilor de apa si canalizare din judetul Constanta ar fi castigata de Apa Nova, primii care ar avea de suferit vor fi constantenii, care vor trebui sa suporte in continuare cheltuielile din investitii si credite rambursabile din buzunarul propriu. Desi nu avem de unde sti cuprinsul caietului de sarcini, putem presupune insa ca reprezentantilor Veolia Water, alias Apa Nova Romania, nu li s-a impus atasarea la dosar si a scrisorilor de referinta semnate de beneficiarii serviciilor oferite de aceasta in Ploiesti si Bucuresti.