Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:29 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu cu Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa „Motivele pentru care se propune revocarea procurorului general Augustin Lazăr sunt aproape nelegale“ (video)

ro

27 Oct, 2018 00:00 3914 Marime text
Colectivul de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a raliat celor peste 1.000 de magistraţi din ţară (judecători şi procurori) care au solicitat printr-o scrisoare deschisă ministrului Justiţiei să retragă propunerea de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr.
 
În cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, spune că „motivele pentru care se propune această revocare sunt cu totul şi cu totul puerile şi aş putea spune aproape nelegale“.
 
„Dincolo de dreptul constituţional al ministrului Justiţiei de a cere revocarea procurorului general, totuşi, nu putem să nu observăm motivele pentru care se propune această revocare sunt cu totul şi cu totul puerile şi aş putea spune aproape nelegale. I s-a imputat procurorului general faptul că a criticat atât legile justiţiei, cât şi propunerile de modificări ale Codului penal şi de procedură penală şi s-a constatat că domnul procuror general a avut dreptate. Chiar Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale multe dintre articolele de modificare a legilor justiţiei, precum şi zeci de articole din propunerile de modificare a Codului penal şi de procedură penală“, potrivit lui Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
 
În continuare, Viorel Gabriel Teliceanu a mai declarat: „Iată că domnului procuror general i se impută afirmaţii că modificările legislative ar fi neconstituţionale, afirmaţie confirmată chiar de către Curtea Constituţională prin deciziile pe care le-a dat recent. Atunci îmi pun problema că ar putea chiar şi judecătorii să răspundă pentru că, eventual, invocă motive de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale. Unde e limita până la care putem să mergem?“
 
„În acelaşi timp i se impută procurorului general încălcarea Constituţiei prin acele conflicte juridice de natură constituţională. Însă chiar propunerile făcute de domnul ministru, respectiv de propunerea de modificare a articolului 297 privind abuzul în serviciu, este declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională. Înţeleg că domnul ministru al Justiţiei poate să încalce Constituţia prin propuneri de modificări legislative, însă, în acelaşi timp, îi impută procurorului general că Ministerul Public, în ansamblul său, a încălcat Constituţia prin incidenţa acelor conflicte juridice de natură constituţională. Deci unde este acelaşi principiu de funcţionare? Nu cumva este o dublă măsură? Nu vedem nişte motive coerente, serioase - v-am spus că aproape sunt nelegale pentru care se solicită revocarea domnului procuror general al României“, a mai menţionat Teliceanu.
 
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa este de părere că justiţia din România trece prin cele mai grele momente din istorie.
 
„Noile generaţii de magistraţi nu au prins vremurile în care, trebuie să recunoaştem, justiţia era politizată, unde trimiterile în judecată se făceau cu votul membrilor de partid. Nu cred că vrem să ne întoarcem la situaţii anterioare“, a conchis şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.        
 
La finele lunii mai, în contextul pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei din data de 30 mai, privind procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au declarat că îşi „manifestă îngrijorarea cu privire la eventualitatea diminuării garanţiilor de independenţă ale magistraţilor procurori“.
 
La vremea respectivă, Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, susţinea că „perspectiva ca ministrul Justiţiei, funcţie cu o profundă încărcătură politică şi care nu este obligată să dovedească solide capacităţi profesionale în domeniul juridic, să dispună cu privire la cariera procurorilor ar duce la diminuarea garanţiilor de independenţă ale Ministerului Public, ca sistem, şi ale fiecărui procuror în parte“.
 
„Echilibrul, şi aşa fragil, privind procedura de numire în funcţii de conducere la vârful Ministerului Public este în pericol să se rupă şi considerăm că astăzi se impune cu atât mai mult întărirea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera procurorilor, inclusiv în numirea în funcţii de conducere la vârful Ministerului Public.
 
Controversele din ultima perioadă referitoare la modificarea legilor justiţiei au efecte inclusiv la nivelul de bază al Ministerului Public, astfel că, din cauza instabilităţii privind statutul procurilor, o bună parte dintre procurorii stagiari au trecut în funcţia de judecător, fenomen ce a dus ca, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, să existe un grad de ocupare de aproximativ 55%, evident, cu consecinţa supraîncărcării celorlalţi procurori şi creşterea timpului de soluţionare a dosarelor penale“, mai arată prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
 
Viorel Gabriel Teliceanu a adăugat: „Eventualitatea ca ministrul Justiţiei să dispună în mod discreţionar cu privire la cariera procurorilor aduce riscuri enorme, golind astfel de conţinut Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei, şi poate arunca o anatemă asupra probităţii activităţii profesionale a procurorilor; poate chiar denatura activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele de judecată“.
 
„Ceea ce era de neimaginat în ultimii 15 ani, respectiv subordonarea Ministerului Public puterii executive, poate deveni o realitate şi acesta nu mai reprezintă decât un pas până la care şi instanţele de judecată să fie subordonate puterii executive. Performanţa în ceea ce priveşte combaterea infracţionalităţii din ultimii 15 ani s-a datorat în bună măsură şi asigurării independenţei autorităţii judecătoreşti sub toate aspectele sale, iar diminuarea garanţiilor de independenţă a procurorilor va aduce riscul scăderii luptei împotriva criminalităţii, nu doar în cazul infracţiunilor de corupţie. Societatea românească are nevoie de magistraţi independenţi, fie ei judecători sau procurori“, a conchis Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii