Golful temerarilor abuzivi

"Insula" Tuzla adaposteste 147 de cabane ilegale

# Pe faleza Marii Negre de la Tuzla exista 147 de constructii construite abuziv * Temerarii care si-au construit casutele de vacanta au procedat ca-n Vestul salbatic * Au ocupat loturi de teren fara sa se preocupe ca nu le apartin * Printre ei se numara comisarul sef Costica Nazaru, de la Directia Politiei de Frontiera Constanta, consulul onorific al Republicii Ungaria la Constanta, Francisc Palosi, Victor Oprescu, dar si o multime de persoane din Bucuresti, Ilfov, Eforie, Mangalia si Constanta * Mircea Dinescu a avut si el o casuta in golful nimanui, dar a renuntat dupa o vreme * Terenul ocupat abuziv a apartinut pana in anul 2004 Directiei Silvice Constanta, care l-a cedat Consiliului Local Tuzla * Primarul comunei Tuzla, Avram Ghebenei, sustine ca a expediat sute de citatii pentru demolarea constructiilor, insa "bastinasii" varatici nu vor sa plece in ruptul capului * Cei care detin abuziv cabanele au investit in zona unde au fost executate si lucrari de infrastructura

Faleza plajei din Tuzla este de cativa ani paradisul constructiilor ilegale. Privit de sus, golful in care s-au ridicat 147 de constructii, pare rupt din basm. Trepte sapate in mal, pavate fie cu lemn, fie cu beton, te conduc pe carari abrupte si salbatice spre locuintele de vara ale celor care au avut inspiratia si tupeul sa se aseze aici fara sa le apartina terenul. Vara de vara, locul prinde viata si devine zona turistica de "trei stele". Printre copacii rasariti ciudat in apropierea marii se zaresc in noptile de vara luminile petrecaretilor din tara. Deasupra rapei, drumul care face legatura intre Tuzla si paradisul pierdut intre copaci, pare rupt din realitate. Autoturisme de ultima generatie iti dau impresia ca ai gresit locul. De cele mai multe ori, proprietarii autovehiculelor luxoase corespund detinatorilor de case care au investit nu gluma in amenajarea zonei.Clasa de mijloc isi face salas cu vedere la mareLegenda locului spune ca in anul 1964, Comitetul Central a acordat printr-o hotarare unui grup de pensionari dreptul de a-si ridica in zona cabane pescaresti. Administratorul zonei era Directia Silvica Constanta. Timpul a trecut si dupa 90 teritoriul virgin a fost ocupat de temerari. Cabanele pescaresti au trezit interes, vorbele despre magica rapa au inceput sa circule, iar oamenii au inceput sa vina. In perioada 1992-1994 a inceput invazia, atunci sosind majoritatea actualilor proprietari: ingineri, directori adjuncti, arhitecti, doctori stomatologi, politisti, juristi, manageri de noua generatie si "altii". Chiar poetul Mircea Dinescu si-a injghebat o casuta de vacanta din BCA, dar a renuntat rapid cand a venit vorba despre legalitatea constructiei.Primaria pune mana pe terenuriIn anul 2004, intre Directia Silvica si Consiliul Local Tuzla s-a realizat un schimb de terenuri. Printre terenurile intrate in patrimoniul autoritatilor locale a figurat si bucata pe care se afla cele 149 de constructii. Primaria Tuzla a inceput sa someze detinatorii constructiilor ilegale sa elibereze zona. Paradoxal, hotararile judecatoresti definitive si irevocabile nu au avut niciun fel de efect asupra proprietarilor, care nu au vrut in ruptul capului sa elibereze zona. Nici nu e de mirare, in contextul in care oamenii au aruncat serioase resurse financiare in joc: izvoarele subterane care brazdeaza terenul au fost captate si directionate prin tuburi de plastic in exteriorul "micului paradis", au fost plantati copaci pentru stabilizarea pamantului miscator, iar pseudocararile au fost amenajate. Toate au avut un singur scop: primaria sa dea liber concesionarilor de teren pe faleza. Primarul comunei Tuzla, Avram Ghebenei, sustine insa ca nici nu poate fi vorba de eliberarea avizelor in conditiile in care zona este costiera, iar legislatia interzice constructiile la mai putin de 50 metri de plaja."Intelectualii" de pe faleza din Tuzla!Un joc ciudat, de-a soarecele cu pisica, se desfasoara de ani de zile la Tuzla. Oamenii refuza sa plece, autoritatile emit somatii dupa somatii, timpul trece, iar locuintele de vara raman pe pozitii. Si cum sa fie altfel cand printre detinatorii de imobile nu se numara fitecine. Unul dintre cei care si-au amenajat o locuinta de vara in zona este comisarul sef in cadrul Directiei Politiei de Frontiera Constanta, Costica Nazaru. Printre cei care figureaza in evidentele administratiei locale drept proprietari ilegali, se regaseste si consulul onorific al Republicii Ungare la Constanta, Francisc Palosi. Contactat telefonic, fiul consulului Ungariei, Ionut Francisc Palosi, a negat in prima faza ca familia sa a avut cabana pe faleza. Cum nu exista posibilitatea unei coincidente de nume, Palosi a recunoscut intr-un final ca a existat o constructie. El a precizat insa ca familia a renuntat la ea.Lista proprietarilor de imobile situate pe fasia Marii Negre de 50-150 metri continua cu Victor Oprescu care si-a amenajat o casuta de lemn cu mansarda, pe 24 metri patrati. Oprescu a declarat ca a solicitat in repetate randuri, impreuna cu restul detinatorilor de imobile, concesionarea terenurilor. Victor Oprescu sustine ca doar prin investitiile lor zona a rezistat in fata alunecarilor de teren. El a apreciat ca primarul are interese ascunse: "se doreste vanzarea acestor terenuri, pentru ca mai apoi sa fie revandute la preturi colosale". Oprescu se declara un intelectual care si-a gasit un refugiu, recunoaste ca imobilele sunt ilegale, dar sustine ca nu va renunta niciodata la cabana. Si fiindca oamenii au bani, nu gluma, sunt dispusi sa ofere cat vrea Ghebenei pentru a deveni proprietarii falezei. "Chiar daca nu vom obtine niciodata autorizatii de constructie", a mai spus Oprescu. De aceeasi parere este si familia Enculescu, cu domiciliul in Popesti-Leordeni, Sectorul Ilfov. Printre cele mai rafinate constructii se regaseste si a lui Gheorghe Badea, din Eforie Sud, care si-a construit pe 64 metri patrati doua camere si un living. Lucica Luminita Nita din Bucuresti nu s-a lasat mai prejos si a investit intr-o cabana de lemn cu un etaj, pe alti 30 de metri patrati, iar Stefan Neagu din Constanta si-a facut casa din ciment pe 15 metri patrati, izoland si un teren in suprafata de 50 metri patrati.Sute de metri din faleza, ocupati abuzivLoturi generoase au mai fost ocupate de Robert Anitei, din Bucuresti, care si-a facut casa din BCA pe 50 metri patrati, Constantin Gatlan, din Constanta, cabana din lemn plus un teren de 150 metri patrati si Constantin Negustoru, din Mangalia-150 metri patrati. Lista continua cu Ion Dabija, Florin Olteanu si Gheorghe Dinu, din Constanta, cu locuinte construite pe alte sute de metri patrati. Printre imobilele de vara, pierdute printre copaci, mai sunt si alte zeci de casute ale pescarilor.