Directorul adjunct suspendat de la CSM Constanța a pierdut în primă instanță un proces cu Vergil Chițac. Cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța
Directorul adjunct suspendat de la CSM Constanța a pierdut în primă instanță un proces cu Vergil Chițac.
14 Aug, 2025 17:00
ZIUA de Constanta
682
Marime text



- Prin acțiunea înregistrată pe fondul cauzei, reclamanta Claudia Tincu a solicitat obligarea pârâților la comunicarea informațiilor și documentelor cerute la data de 12.04.2025, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
- Pârâții au susținut că reclamanta nu a indicat în mod concret care este scopul cererii, care este interesul personal și direct, în ce măsură deciziile solicitate îl privesc sau îl afectează sau dacă deciziile sunt necesare pentru apărarea unui drept sau interes legitim
Claudia Tincu, directorul adjunct suspendat de la Clubul Sportiv Municipal Constanța, a formulat recurs în procesul cu primarul orașului Constanța, Vergil Chițac, și UAT Municipiul Constanța.
Pe data de 13 august a.c., magistrații de la Curtea de Apel Constanța au înregistrat dosarul, iar acum se așteaptă să stabilească și primul termen.

Prin acțiunea înregistrată pe fondul cauzei, reclamanta Claudia Tincu a solicitat obligarea pârâților la comunicarea informațiilor și documentelor cerute la data de 12.04.2025, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Tribunalul Constanța a soluționat litigiul în ședința din 25 iunie 2025, respingând cererea reclamantei.
„Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT MUNICIPIUL CONSTANŢA. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta TINCU CLAUDIA în contradictoriu cu pârâta UAT MUNICIPIUL CONSTANŢA, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de pârâtul Primarul mun. Constanţa, ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta TINCU CLAUDIA în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CONSTANŢA, ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 25.06.2025, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC.
Document: 837/2025 25.06.2025”, se arată în minută.
În rândurile următoare, prezentăm detalii din litigiu și de ce Claudia Tincu a pierdut procesul pe fond, așa cum se arată în hotărârea nr. 837/25.06.2025.
Informațiile solicitate: dispozițiile emise de Chițac începând cu octombrie 2020
„În concret, a solicitat „comunicarea, în format exclusiv electronic raportat la Decizia nr. ##/14.11.2022 pronunțată de către Înalta ##### de Casaţie şi Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la adresa de e-mail ##########################, a absolut tuturor dispoziţiilor de primar (cu caracter normativ sau individual și/sau cu oricare alt caracter) emise în perioada 15.10.2020 şi până la data comunicării răspunsului la prezenta cerere".
A mai arătat că în cuprinsul respectivei cereri a devoalat şi contextul formulării solicitării, întrucât dispoziţiile de primar emise de către Primarul Municipiului Constanţa în perioada vizată nu sunt disponibile a fi consultate online pe site-ul Primăriei Constanța în aproape cvasiunanimitate, fiind publicat numai numărul dispoziţiei, data emiterii şi titlul actului administrativ, textul acestor dispoziţii nefiind disponibil în vasta lor majoritate.
De asemenea, a învederat că aceste dispoziţii de primar constituie informații de interes public, fiind în esenţă acte ale autorităților publice locale cu competenţă de a emite astfel de acte, arătând în acest sens că cererea formulată este întemeiată.
(...) la data de 28.04.2025, pârâţii i-au comunicat adresa (...)f.n. via e-mail, conținând refuzul comunicării informaţiilor şi documentelor de interes public formulând justificări puerile şi în parte false, respectiv „dispozițiile primarului cu caracter normativ pot fi identificate accesând site-ul Primăriei municipiului Constanta, respectiv www.primaria-conşţanta.ro, secţiunea Monitorul oficial local, Dispoziţiile Primarului (cu caracter normativ), începând cu anul 2020 și până în prezent; dispozițiile cu caracter individual sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor întrucât conţin date cu caracter personal și astfel sunt aplicabile reglementările legale privind protecţia datelor cu caracter personal, aspect prevăzut de altfel și de art.12 lit. d) din Legea nr.544/2001”.
Ce au susținut pârâții
„Prin întâmpinarea din data de 21.05.2025, pârâţii Primarul Municipiului Constanta şi Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Constanța, au solicitat admiterea excepţiei lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Constanţa; admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantei; iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce priveşte excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritoriala a municipiului Constanța s-a arătat că, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății., sens în care a indicat disp. art. 40 alin (1) Noul cod de proc. Civilă.
Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic astfel cum acesta este dedus judecății, ori, Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului Constanța nu este emitentul documentelor solicitate şi nici nu sunt de competența sa dispoziţiile cerute în cuprinsul cerrii.
În ceea ce priveşte excepția lipsei de interes a reclamantei au indicat disp. art. 36 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Legea 544/2001, precizând că solicitantul trebuie să indice în mod clar informațiile solicitate, iar cererea trebuie să fie determinată și justificată prin prisma interesului public.
Or, în speță, reclamanta a solicitat instanței să oblige autoritatea publică la comunicarea tuturor deciziilor emise de primar pe o perioadă de 5 ani, fără a indica în mod concret care este scopul cererii, care este interesul personal și direct, în ce măsură deciziile solicitate îl privesc sau îl afectează sau dacă deciziile sunt necesare pentru apărarea unui drept sau interes legitim.
Au mai precizat că solicitarea, formulată într-un mod general şi nediferențiat, fără a avea un obiect clar şi determinat, nu dovedeşte existența unui interes juridic actual, apropiindu-se de o cerere cu scop pur informativ, inadmisibilă în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ.
Pe fond, au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată avand în vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept: Aspectul cel mai important constă în acela că răspunsul formulat de Primăria Municipiului Constanța nu reprezintă un refuz nejustificat sau „justificări puerile şi în parte false”, astfel cum susține reclamanta, ci reprezintă un veritabil răspuns formulat în termen legal, cu arătarea în concret a motivelor pentru care nu au putut fi furnizate actele şi informațiile solicitate.
Au mai precizat că o astfel de solicitare, formulată într-un mod general şi lipsită de elemente concrete care să permită identificarea cu precizie a informațiilor vizate, este de natură să îngreuneze în mod nejustificat activitatea instituției şi să afecteze eficiența procesului de soluționare a cererilor de informații de interes public.
Prin urmare, în absența unei delimitări clare a obiectului solicitării, aceasta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi soluţionată în mod operativ şi eficient, conform cadrului legal aplicabil.
Mai mult decât atât, o astfel de cerere, formulată în termeni atât de generali, nu permite autorității să stabilească cu certitudine dacă informațiile solicitate se încadrează în categoria celor exceptate de la accesul liber, conform Legii nr. 544/2001 și legislației privind protecția datelor cu caracter personal.”
Ce a reținut instanța
„Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT #### #########, tribunalul o va admite, apreciind că are calitate procesuală pasivă persoana căreia i-a fost adresată cererea de comunicare a informaţiilor de interes public. Or, solicitarea reclamantei înregistrată sub nr. L544-142/14.04.2024 a fost adresată Primarului #### #########, raportul juridic litigios născându-se astfel între reclamantă şi acest pârât.
În consecinţă, instanţa va admite excepţia invocată şi va respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâta UAT #### #########, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ce priveşte excepţia lipsei de interes, tribunalul reţine că aceasta este neîntemeiată.
Reţinând că situaţia prezentă în cauza dedusă judecăţii, este cea referitoare la refuzul nejustificat al pârâtului de a soluţiona cererea reclamantei, având în vedere conţinutul concret al răspunsului emis de pârât, consideră că cererea principală este neîntemeiată.
Astfel, sub primul aspect învederat de pârât prin răspunsul emis reclamantei, referitor la faptul că dispoziţiile cu caracter normativ sunt publicate online, pe site-ul primăriei #### #########, reţine că acesta reprezintă de fapt un motiv nejustificat de respingere a cererii reclamantei.
În acest sens reţine că pârâtul nu a făcut dovada privind posibilitatea efectivă de consultare a conţinutului dispoziţiilor cu caracter normativ pe site-ul instituţiei, şi că în acelaşi timp, având în vedere scopul Legii nr. 544/2001, respectiv acela de a asigura accesul la astfel de informaţii al oricărei persoane, se impune comunicarea directă a informaţiei, chiar daca aceasta s-ar regăsi şi pe site-ul autorităţii.
Legat de cel de-al doilea aspect conţinut de răspunsul pârâtului, referitor la dispoziţiile cu caracter individual, tribunalul reţine de asemenea caracterul nejustificat al acestuia. În fundamentarea concluziei tribunalul reţine existenţa obligaţiei privind comunicarea informaţiilor de interes public iar în situaţia în care este necesar, când informaţiile de interes public conţin şi date cu caracter personal, existenţa şi a obligaţiei de a proceda la anonimizare oricăror date cu caracter personal, în acord cu Decizia I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 37/2015.
În ceea ce priveşte cererea reclamantei de a i se comunica şi alte dispoziţii, cu alt caracter decât cel normativ sau individual, constată că răspunsul exprimat de pârât nu este unul nejustificat, având în vedere în primul rând că prin cererea principală reclamanta nu a formulat decât la un nivel generic această cerere, fără o motivare concretă privind existenţa în fapt şi a unor altfel de dispoziţii emise de pârâtul Primarul #### ######### #### ## #### ### ######## ##### ######## ### ##########. În al doilea rând constată că refuzul exprimat de pârât privind comunicarea acestui fel de dispoziţii are justificare în normele legale indicate de către pârât în adresa răspuns, emisă reclamantei la cererea formulată de aceasta.
Din această perspectivă cererea reclamantei privind comunicarea tuturor dispoziţiilor emise de pârât, cu alt caracter decât normativ sau individual, este neîntemeiată.
Neîntemeiată apare cererea reclamantei şi în privinţa comunicării tuturor dispoziţiilor emise de primar în perioada de referinţă indicată în cererea principală, cu caracter normativ sau individual, prin raportare la ultima parte a răspunsului primit din partea pârâtului.
Din această perspectivă, tribunalul reţine că este real că dispozițiile Legii nr. 544/2001 permit accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, precum și faptul că revine autorităților și instituțiilor publice obligația de a asigura accesul la asemenea informații, ce ar rezultă din activitatea lor. Cu toate acestea, în speță, reclamanta a formulat o cerere cu caracter extrem de general: comunicarea tuturor dispoziţiilor de primar cu caracter normativ sau individual, emise în perioada 15.10.2020 şi data comunicării răspunsului la cererea formulată.
O astfel de solicitare, cu un caracter cvasigeneral, este de natură să impună o sarcină excesivă în sarcina autorității, tribunalul apreciind că în astfel de circumstanţe, aceasta nu mai este în concordanță cu rațiunile ce au stat la baza edictării reglementării în materia informațiilor publice.
Astfel, tribunalul reţine că este justificat răspunsul dat reclamantei de către pârât, în ultima parte a adresei de răspuns, prin care reclamantei i se învederează că în perioada de referinţă au fost emise aproximativ 28.600 de acte administrative vizate de cererea reclamantei, apărând ca justificat ca reclamanta să indice un minim de informaţii în vederea identificării concrete a dispoziţiilor vizate.”
Averea și interesele Claudiei Tincu
Conform declarațiilor de interese și avere depuse în luna iunie 2025 și disponibile spre consultare pe site-ul CSM Constanța, Claudia Tincu are o cotă parte de 10% din două terenuri intravilane, cumpărate în 2001 și 2010. Ea apare ca titular alături de Viorel Tincu.
Tot 10% are și din două case de locuit cumpărate în 2001 și 2010, precum și dintr-un spațiu comercial luat tot în 2010. Ea are 100% dintr-un apartament achiziționat în 2024, în suprafață de 74 mp.
Claudia Tincu a declarat că are și trei mașini. Este vorba despre un Peugeot 307 fabricat în 2006, un BMW X1 fabricat în 2019 și un Mercedes Benz din 2021.
Directorul adjunct suspendat de la CSM Constanța are zece conturi bancare în lei, euro și dolari la Banca Transilvania, CEC Bank și Unicredit Bank.
La CEC Bank are și un credit deschis în 2024, în cuantum de 250.000 lei și care este scadent în 2036.
Claudia Tincu a menționat că a avut un salariu de 88.591 lei și soțul a avut un câștig de 90.000 de dolari. Ea are și un cabinet unde oferă servicii de contabilitate ce i-a adus un venit de 7.891 lei și a mai obținut 50.000 de lei de la Rapid București. Dintr-un bun închiriat, a câștigat 4.696 lei. La categoria „venituri din premii și din jocuri de noroc”, a precizat că a câștigat 11.068 lei.
În declarația de interese, Claudia Tincu a menționat că este expert contabil la CECCAR – Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
În trecut, Claudia Tincu a fost contabil șef la CSM Constanța și la CS Farul Constanța.
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Restanțe salariale la CSM Constanța! S-au solicitat clarificări. Comunicat al clubului. „Speranțele noastre se îndreaptă către...“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii