Ziua Internațională a Limbii Materne, marcată la Biblioteca Județeană Constanța

 Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată la data de 21 februarie. 

Biblioteca Județeană Constanța a sărbătorit și ea, cu lecturi din cele mai frumoase pagini și discuții, Ziua Internațională a Limbii Materne. S-a dovedit că limba noastră maternă, limba română, este limba celor mai vii emoții, a suferinței, a dragostei și a bucuriei, limba gândurilor celor mai puternice. Este limba înțelegerii lumii înconjurătoare și a bogăției de sensuri.

Iată de ce vom lăsa nu unul, ci două comentarii asupra acestei minunate celebrări, scrise de două cititoare și ambițioase voluntare ale bibliotecii, au transmis reprezentanții instituției. 

Limba maternă – podoaba transmisă din generație în generație de voluntara Alina Sica.

Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale.

Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Termenul de limbă maternă este folosit deoarece în comunitățile primitive, tatăl era cel care pleca să asigure hrana pentru familie, iar mama era cea care avea grijă de copii și îi învăța să comunice în propria limbă.

Conform catalogului „Ethnologue” din 2009, există peste 6900 de limbi diferite în lume. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză, rusă și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.

În România, limba română este limba oficială a statului, dar există etnii recunoscute oficial în România care au o limbă maternă diferită. Astfel, tătării vorbesc limba tătără, maghiarii, limba maghiară, lipovenii și rușii, limba rusă, rromii, limba romani, ucrainenii, ucraineană, sașii, limba germană și turcii, limba turcă etc. Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească.

Limba maternă – sufletul poporului de voluntara Naomi-Laura Bădeliță

Încă din 2000, ziua de 21 februarie ne oferă oportunitatea de a celebra cultura lingvistică și multilingvismul din toate părțile lumii, ajutându-ne să ne reamintim rădăcinile noastre. Importanța acestei zile este aparte, întrucât prin utilizarea limbii strămoșilor noștri, ținem în viață o întreagă istorie a unui popor.

Această zi amintește, în primul rând, de curajul arătat de niște tineri studenți în anul 1952 care au luptat pentru recunoașterea limbii lor, bangali, ca limbă națională a Pakistanului. Datorită acestui act, ei au fost uciși de către poliție la Dhaka, capitala de azi a Bangladesh-ului.

„Ziua Internațională a Limbii Materne” a fost proclamată la data de 17 noiembrie 1999, și sărbătorită pentru prima data în anul 2000 de către Organizația Națiunile Unite. Această sărbătoare a oferit șansa mai multor state membre ale ONU să protejeze diversele culturi, dar și să contribuie la reamintirea tinerilor importanța limbii lor materne pentru comunicarea și interacțiunea între popoare. Limba maternă este o unealtă deosebită în conservarea culturii unei națiuni, este sufletul unui popor. Pe cât de esențială este limba maternă pentru păstrarea identității unei națiuni, pe atât este de periclitată. Se estimează că în jur de 6000 de limbi ar putea dispărea până la sfârșitul secolului, dacă nu se acționează pentru protejarea lor, ceea ce înseamnă folosirea lor.
Oricât ar părea de paradoxal, un bun instrument care ne ajută să conservăm cu succes cultura prin folosirea și învățarea limbii primite de la străbuni este tehnologia.

Avantajule folosirii ei este că informațiile pot fi accesate cu ușurință, iar acestea nu sunt deloc limitate. Învățarea limbii materne poate fi foarte eficientă în acest mod, având oportunitatea de a o învăța la un nivel avansat. Desigur, există și câteva dezavantaje, unul dintre acestea ar fi faptul că datorită multitudinii de informații valabile, oamenii nu știu de unde să înceapă să-și practice limba. Totuși, acestea sunt umbrite de avantajele oferite.

„Ziua Internațională a Limbii Materne” este o bună oportunitate de a ne aminti de eforturile înaintașilor pentru păstrarea ființei naționale.

Activitatea face parte din acțiunile/evenimentele „Alege să te implici! Doar așa vei face diferența” organizate împreună cu voluntarii Bibliotecii de insp. spec. Elena Cioclin și bibliograf Ionel Alexe.


Citește și:

Biblioteca Județeană ConstanțaConcursul „Pe Aripile Imaginației“ te așteaptă! Descoperă-ți talentele artistice