Tradiții pascale în satul românesc și simbolistica Învierii

Paștele sau Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinătății, fiind ținută cu mare evlavie în satul tradițional.

Potrivit Muzeului de Artă Populară Constanța, de Paști, întreaga familie (cu excepția copiilor mici), îmbrăcată în straie de sărbătoare curate, mergea la biserică, „pentru a lua lumină”. Toți ai casei aveau cel puțin o haină nouă, în special fetele, care își coseau cămășile în mare taină, în Postul Mare, pentru ca nimeni „să nu le fure modelul”. De aici provine și expresia „Paște fudul”, deoarece accentul se pune mai mult pe hainele de sărbătoare și mai puțin pe preparatele gastronomice, în opoziție cu „Crăciunul sătul”.

„Femeile plecau spre biserică cu un coș împletit de nuiele în care puneau ouă vopsite, pască, friptură de miel, vin, un fir de busuioc, o bucată de slănină și o lumânare. În zori, după terminarea Sfintei Liturghii, „ofrandele” se sfințeau și se împărțeau în curtea bisericii.


Cu lumânarea de la Înviere aprinsă, gospodarii se întorceau acasă și făceau semnul Sfintei Cruci la intrarea în casă și aprindeau candela. Lumânarea se stingea de grindă și se păstra peste an în loc curat. Aceasta era aprinsă în caz de nevoie, la vreme rea, boală sau alte primejdii.

De asemenea, la întoarcerea de la biserică, toți ai casei se spălau cu apa în care se puneau un ou roșu și un bănuț din argint, pentru a fi rumeni ca oul și curați ca argintul până la Paștele viitor.


Pe masa de Paște, la loc de mare cinste se aflau ouăle roșii, pasca înnobilată cu „Crucea Paștelui”, precum și preparatele gastronomice din miel. În popor, există credința că cei care ciocnesc ouă vopsite de Paște se vor întâlni și pe lumea cealaltă”, precizează sursa citată.

În imagine, „Pogorârea la Iad”, scena centrală a unei icoane-triptic de Școală Rusă Medievală Târzie, pictată pe lemn spre finalul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Tripticul poate fi admirat în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.


Citește și
Muzeul de Artă Populară ConstanțaTradițiile ținute în Vinerea Mare în satul tradițional românesc