Teatrul „Oleg Danovski” Constanța încheie luna februarie cu un spectacol de operă și unul de balet

 
Weekend-ul 25-26 februarie este ultimul din această lună în care sunt programate spectacole la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța.
 
Astăzi și duminică, instituția culturală tomitană oferă publicului spectacolele „Turandot” și „Frumoasa și Bestia”.
 
Reprezentațiile scenice încep la ora 18:30, în Sala Teatrului.
 
Pentru ambele evenimente, prețul biletului este:

 
Despre „Turandot”
 
„Turandot” este o operă în trei acte compusă de Giacomo Puccini, pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi „1001 de zile” (secolul al XVIII-lea), după cum se arată pe site-ul TNOB.
Premiera mondială a avut loc la 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub bagheta lui Arturo Toscanini. În timpul concertului inaugural, la un moment dat, dirijorul s-a întrerupt la locul până unde compusese Puccini și a spus: „în acest moment, maestrul a pus jos pana”. După un moment de tăcere în sală, de la balcon s-a auzit: „Viva Puccini!” urmat de ovațiile publicului.
 
Opera are loc azi, de la ora 18:30, și are o durată de două ore și 30 de minute, cu două pauze.
 
Rezumatul în funcție de acte:
Actul I
Un mandarin de la curtea împăratului Altoum anunţă că fiica acestuia, principesa Turandot, se va căsători cu pretendentul de sânge regesc care va izbuti să dezlege cele trei enigme puse de ea. Ultimul dintre temerarii care, cuceriţi de neasemuita frumuseţe a principesei, îşi încercase norocul, prinţul Persiei, urma să fie decapitat asemeni tuturor celorlalţi tineri veniţi până acum. Mulţimea adunată la porţile palatului aşteaptă pedepsirea îndrăzneţului. Oamenii strânşi în grupuri sunt împrăştiaţi cu brutalitate de garda imperială care încearcă să facă loc cortegiului ce urma să-l ducă la locul execuţiei pe prinţul persan. În învălmăşeala care se produce, un bătrân este trântit la pământ, iar micuţa sclavă care îl însoţeşte strigă după ajutor pentru a-şi salva stăpânul. Un tânăr se desprinde din mulţime şi aleargă spre bătrânul prăbuşit; surpriza şi uimirea se citesc pe feţele celor trei: sub hainele sărăcăcioase se ascundea bătrânul Timur, regele detronat al Tartariei, tatăl tânărului prinţ Calaff ce se afla acum în faţa lui! Soarta despărţise de multă vreme pe tată de fiu şi această regăsire neaşteptată le aduce pentru moment fericire, lor şi tinerei sclave Liu. Impresionat de credinţa şi devotamentul plăpândei fete, Calaff o întreabă ce a determinat-o să-şi urmeze stăpânul în surghiun. Răspunsul ei răsună simplu şi impresionant: făcea acest lucru pentru că într-o zi, de mult, tânărul prinţ îi dăruise un zâmbet.
Apariţia de o clipă a lui Turandot în lumina lunii are efectul unei vrăji atotbiruitoare care robeşte pentru totdeauna inima lui Calaff. Îndrăgostit fulgerător de cruda şi frumoasa principesă, el aleargă fascinat spre porţile palatului, pentru a încerca la rândul său să dezlege enigmele. Este înconjurat de trei măscărici – miniştri în acelaşi timp – Ping, Pang, Pong, care încearcă să-l oprească pentru a-i cruţa viaţa. Bătrânul Timur încearcă şi el să-l facă să renunţe, asemeni sclavei Liu care i se alătură. Cuvintele ei îl înduioşează pe Calaff, dar nu reuşesc să-i schimbe hotărârea.
 
Actul II
Într-o atmosferă senină, Ping, Pang, Pong îşi amintesc de liniştea şi pitorescul căsuţelor lor, a locurilor natale cărora le duc dorul şi care reprezintă bucuria vieţii lor. În amfiteatrul impunător al palatului, demnitarii curţii aşteaptă începerea teribilului examen la care avea să participe necunoscutul străin ce nu se lăsase impresionat nici de victimele de până acum ale principesei, nici de rugăminţile părinteşti. Un vechi imn precede apariţia lui Turandot, frumoasă şi cu privirea rece a idolilor neîndurători.
Ea explică tuturor de ce sunt sortiţi morţii tinerii care nu reuşesc să-i dezlege tainele; răzbuna în felul acesta o străbunică din neamul său, pe frumoasa Lu-Ling, care fusese dezonorată în propriul ei palat. Confruntarea dintre principesă şi Calaff este aşteptată cu teamă şi curiozitate. Sigură pe sine şi dornică să-l intimideze pe temerarul necunoscut, Turandot îi aminteşte: „Enigmele sunt trei, moartea e una”. Calaff îi răspunde încrezător: „Enigmele sunt trei, una este viaţa”. Prima întrebare capătă răspunsul: fantoma care se naşte în fiecare noapte şi moare în fiecare dimineaţă este Speranţa. Asistenţa comentează uimită. Curând se aude răspunsul şi la a doua întrebare: Sângele este acela care clocoteşte, fierbinte ca o febră, sau este rece ca gheaţa. Şi ultima enigmă este dezlegată: îngheţul care înfierbântă este ea – principesa Turandot.
Mulţimea se dezlănţuie într-o cascadă de voci eliberate de sub teroarea neîntreruptelor crime. Dar principesa încearcă să se elibereze de legământul făcut şi-i cere împăratului să o salveze, să nu o dea unui necunoscut. Dorind să o cucerească din dragoste, Calaff îi acordă o şansă: dacă până în zorii zilei Turandot va reuşi să-i afle numele, el consimte să aibă aceeaşi soartă cu a tinerilor veniţi până atunci; de nu - va deveni soţia lui.
 
Actul III
Este noapte, dar în cetate nimeni nu doarme din porunca lui Turandot, care a hotărât să se afle cu orice preţ numele străinului ce o învinsese. Plin de speranţă, Calaff aşteaptă ivirea zorilor care îi vor aduce victoria deplină. Dar zorile întârzie şi până atunci oamenii principesei supun unui interogatoriu chinuitor pe bătrânul Timur şi pe micuţa sclavă Liu, despre care aflaseră că ştiu numele străinului. Torturată sub ochii îngroziţi ai oamenilor, Liu păstrează cu sfinţenie taina de care atârnă viaţa omului iubit. Tăcerea ei nu poate fi înţeleasă încă de „principesa de gheaţă”, dar, înainte de a-şi curma viaţa, Liu îi prezice că la ivirea zorilor va fi învinsă de aceeaşi forţă care copleşeşte inima ei. Cu un pumnal smuls de la un oştean, mica sclavă pune capăt chinurilor pe care nu le mai putea îndura şi viaţa ei se stinge ca o ofrandă imaculată pe altarul iubirii.
Finalul operei aduce lumină pentru toţi acei care o aşteptau cu înfrigurare. Calaff topeşte într-o îmbrăţişare inima de gheaţă a frumoasei Turandot, în ochii căreia apar primele lacrimi omeneşti. Glasurile lor se unesc cu ale mulţimii într-un şuvoi luminos, ca o torţă a biruinţei asupra răului.
 
Distribuția este formată din:
Alice Barb – regia artistică, light design
Adriana Grand – scenografia
Elena Rotari, Răzvan Săraru, Veronica Răceală, Leonard Bernard, Marius Turtoi, Cristian Caragea, Marius Eftimie, Doru Iftene, Anton Zidaru și Ionuț Neagu – soliști
Arnaud Pairier (Franța) – conducere muzicală
Adrian Stanache – maestru cor
Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”
 
Despre „Frumoasa și Bestia”
 
„Frumoasa și Bestia” este un balet în două acte pe muzica lui P.I. Ceaikovski. Premiera națională a avut loc la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” pe data de 10 iunie 2018.
 
Evenimentul va avea loc duminică, 26 februarie, de la ora 18:30.
 
Se întinde pe o durată de două ore, cu pauză.
 
În prologul piesei se arată:

 
Actul I este împărțit în opt tablouri. Redăm mai jos rezumatul acestora:
 
Tabloul I
Negustorul Philippe îşi pierduse averea într-o furtună pe mare, care scufundase toată flota sa de nave comerciale, astfel că el şi familia sa trăiau într-o fermă de la marginea oraşului. Philippe avea doisprezece copii, şase băieţi şi şase fete. Din cauza greutăţilor financiare, acasă au rămas doar Belle împreună cu două surori, Celestyn şi Céline, şi doi fraţi, Charles, fratele mai mare a lui Belle şi Grujon. Ceilalţi plecaseră în lume să îşi găsească norocul.
Belle, fiica cea mică, îi arată rodul muncii sale: trandafirii pe care îi plantase, îi îngrijise şi îi aducea la târg, să-i vândă pentru a câştiga ceva bani. În timp ce tatăl încearcă să o înveselească, apar surorile acesteia, care îşi bat joc de florile ei.
 
Tabloul II
La piaţă, surorile lui Belle, mofturoase şi pline de ifose, aduc critici produselor vândute de negustori. Charles, fratele mai mare a lui Belle îşi face apariţia însoţit de fratele său Grujon, stârnind admiraţia celor de faţă. Charles, o admira şi o proteja pe Belle de orice pretendent la mâna acesteia.
Belle îşi vinde trandafirii, în timp ce Philippe primeşte vestea că una din navele sale comerciale a ajuns în port, după ce a scăpat din furtună. Tatăl îşi întreabă fiicele ce cadouri îşi doresc la întoarcerea sa acasă. În timp ce surorile cer rochii scumpe şi podoabe, Belle îi spune că îşi doreşte doar un trandafir. Fericit, tatăl pleacă spre port pentru a-şi revendica drepturile.
 
Tabloul III
Ajuns la căpitănia portului, Philippe află că vasul său a fost confiscat împreună cu toată marfa din cauza datoriilor acumulate. În timpul întoarcerii spre casă, se rătăceşte din cauza unei furtuni şi ajunge înaintea unui palat.
 
Tabloul IV
Poarta fiind descuiată, Philippe intră pentru a cere găzduire şi găsește mese încărcate cu mâncare și băutură. Se înfruptă din toate bunătăţile, apoi vede un trandafir mare şi frumos şi îşi aduce aminte că Belle îşi dorea unul.
Deodată apare Bestia, care îi reproşează că i-a furat cel mai prețios lucru din palat şi că pentru aceasta trebuie sa moară. Philippe îl roagă să fie cruţat, spunând că luase trandafirul drept cadou pentru fiica sa cea mică. Bestia îi propune un târg: îl va elibera şi-i va da bogății, bijuterii și haine frumoase pentru fiicele sale, cu condiţia ca mezina să vină în locul lui la palat. Deşi întristat, tatăl acceptă şi, încărcat de daruri, pleacă spre casă.
 
Tabloul V
Pe drum, Philippe se gândeşte la sacrificiul pe care este nevoit sa îl facă pentru familia sa, acela de a o trimite în locul său pe Belle la Palatul Bestiei.
 
Tabloul VI
La sosirea acasă, cele două fiice mai mari se bucură de cadourile primite. Întrebat de Belle de unde provin acestea, tatăl îi spune tot adevărul. Pentru binele familiei sale, Belle este de acord să meargă în locul lui. Aflând că Belle trebuie să meargă la Palatul Bestiei, Charles şi Grujon vor să meargă să ceară socoteală Bestiei dar sunt opriţi de tatăl lor.
 
Tabloul VII
Tristă, dar cu gândul la cei dragi, Belle se îndreaptă către Palatul Bestiei.
 
Tabloul VIII
Obosită, Belle este întâmpinată de cavaleri în armuri de oţel, care o conduc spre un iatac unde să se odihnească. Belle visează un Prinţ frumos şi un altul cu chip de bestie. În timp ce Belle doarme, Bestia coboară din turnul palatului şi, văzând-o, se îndrăgosteşte pe loc de ea. Când se trezeşte, Belle crede că Bestia îl ţine captiv pe Prinţul din visul său şi începe să îl caute. Sperând că astfel va scăpa de blestem, Bestia îi propune să se căsătorească cu el. Înspăimântată de înfăţişarea acestuia, Belle refuză categoric şi fuge către casă. Rămas singur, Bestia îşi plânge soarta.
 
Actul II este împărțit în cinci tablouri. Iată mai jos rezumatul acestora:
 
Tabloul I
Prin desişurile pădurii, în drumul spre casă, Belle este atacată de un grup de tâlhari, dar este salvată de către Bestie, care o aduce înapoi la Palat.
 
Tabloul II
Ca oaspete, Belle trăiește o viață de lux. Într-o bună seară, Bestia o invită să ia masa cu el. În timpul supeului, Bestia îi mărturiseşte dragostea sa şi disperarea cauzată de înfăţişarea sa. În spatele acesteia, Belle descoperă treptat un suflet cald şi delicat, pentru care începe să simtă aceleaşi sentimente de dragoste. Dorul de tatăl său o face însă să îi ceară să o lase să plece acasă pentru a-şi revedea familia. Bestia acceptă, cu condiţia să se întoarcă la el cât mai curând, altfel el va muri. Alături de cadourile pentru surorile ei, Bestia îi oferă un inel fermecat. Când îl va întoarce de trei ori în jurul degetului va putea să îl revadă oriunde va fi.
Rămas singur, Bestia încearcă să oprească timpul în loc, dar nisipul de aur se scurge din clepsidră.
 
Tabloul III
În piaţa satului, petrecerea animată de Charles şi Grujon este în toi. Surorile lui Belle încearcă pe rând să-l convingă pe Charles să se plimbe cu ele, dar acesta refuză.
Încărcată de darurile primite de la Bestie, Belle ajunge acasă şi le spune tuturor că a venit doar pentru o zi. Belle întoarce de trei ori inelul în jurul degetului şi le arată tuturor chipul Bestiei, mărturisind că este îndrăgostită de acesta. Supărat de alegerea lui Belle, Charles incită pe toată lumea să-l urmeze la palat pentru a-i cere socoteală Bestiei.
 
Tabloul IV
Prin negura pădurii, fraţii lui Belle însoţiţi de săteni merg spre palatul Bestiei.
 
Tabloul V
Întâmpinaţi de cavalerii în armuri de oţel, de slujitorii Palatului şi de Bestie, fraţii lui Belle şi sătenii sunt alungaţi din Palat. Rămas singur, Bestia se gândeşte la Belle.
Revenind la palat, Belle ia în braţe Bestia şi îi mărturiseşte dragostea pe care i-o poartă. Deodată, vraja se rupe şi Zâna, dându-şi seama că Prinţului şi-a găsit dragostea adevarată, transformă Bestia în Prinţul din visul lui Belle. Fericiţi, Belle şi Prinţul îşi împărtăşesc dragostea.
 
Spectacolul de balet se încheie astfel:

 
Din distribuție fac parte:
Horațiu Cherecheș – libret (după Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve), regie, coregrafie și light design
Natalia Kornilova – scenografie
Monica Cherecheș – asistent coregrafie
Gelu Râpă – regie tehnică
Bogdan Bîrsănescu, Adrian Mihaiu, Cătălina Iliescu Debut, Hana Okudaira (debut), Yuria Soeta, Daia Kashiwaba, Mihai Pâslaru, Luna Muramatsu (debut), Tomonori Sekiguchi (debut), Keito Shimomura, Iguacel Sanchez, Mayura Takase – soliști
Ansamblul de Balet al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”
 
Citește și:
Spectacole TNOB Cultură Spectacolele din penultimul weekend al lunii februarie la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța