Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:13 18 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Imagini de la eveniment Serată culturală muzicală. „Muzica celestă a Unirii vine de peste Prut“ (galerie foto)

ro

19 Mar, 2018 00:00 886 Marime text
În preambulul Zilei Basarabiei și în contextul centenarului Marii Unirii, Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House“ a organizat, pe 16 martie, la Muzeul de Artă Constanța, o serată culturală muzicală, cu participarea pianistei Andreea Bratu.
 
În deschiderea manifestării, președintele Asociației „Casa Mării Negre“, dr. Dorin Popescu, a lansat conceptul de muzică celestă, muzică a sferelor înalte, încercând să aducă argumente pentru a susține teza potrivit căreia în istoria poporului român muzica celestă a venit, în ultima sută din ani, din Basarabia.
 
„Această serată camerală muzicală este un eveniment cu atât mai necesar cu cât se pare că administrația publică centrală nu se chinuiește foarte mult să ne aducă aminte că trăim în Anul Centenar și de aceea cu atât mai lăudabile sunt inițiativele societății civile atât de la nivel central, cât și de la nivel local, din Constanța, din Dobrogea. Noi aparținem zonei de societate civilă, eu am lucrat și în administrația publică centrală și, ca atare, știu cât de necesară este această inițiativă, mai ales aici, la Tomis, unde trăim departe de percepția, de realitățile și suferințele Basarabiei și Bucovinei, de istoria mare și autentică. Trăim anevoios aici, la Tomis, și cu atât sunt mai necesare astfel de evenimente“, a subliniat dr. Dorin Popescu.
 
În programul muzical al serii s-au aflat lucrări din creația compozitorilor români Marțian Negrea, Tiberiu Brediceanu, Filip Lazăr, Paul Constantinescu și George Enescu, dar și lucrări compuse de Piotr Ilici Ceaikovski, Sergei Rahmaninov și Vladimir Drozdoff. De asemenea, pianista Andreea Bratu a interpretat în premieră absolută „Balada“ lui Ciprian Porumbescu, într-un aranjament pentru pian solo scris de Ioan Dobrinescu.
 
„Ne-am propus să introducem publicul în atmosfera de secol XX, atmosfera muzicală a Principatelor Române, în special a ținuturilor moldovenești. Avem un melanj de stiluri, o serie de căutări, deoarece ne aflăm într-o etapă de modernizare a vieții culturale muzicale românești, apar primii compozitori români, primii compozitori care s-au întors de la studii muzicale din străinătate și încep să compună în idiomul românesc popular introducându-l în creația cultă. (...) La 1918, muzica exista în casele oamenilor. Gândiți-vă că în 1812 se deschide al doilea magazin de piane din Principatele Române, la Iași. Primul a fost la Brașov. Lumea cu stare, boierimea, dorea să aibă un salon privat în care să învețe muzică și importa profesori din Apus. Din acest motiv apar și primele societăți filarmonice la noi în țară și încep să apară și primele compoziții, primele uverturi naționale.
 
În primele decenii ale secolului XX începe culegerea sistematizată de folclor. Tinerii cercetători încep să meargă la sate, să culeagă folclor vechi, autentic, strămoșesc și să-l armonizeze în stil apusean ca ulterior, odată cu Enescu, cu Rapsodiile Române, cu Poema Română, să începem să-l simțim în muzica română. În program se află și muzică rusă, deoarece aceasta, cel puțin în principatul moldovean, era foarte prezentă, se importa muzică rusă în saloanele românești, deoarece era o sevă de autenticitate și exemplu de raliere la standardele europene occidentale. Vorbim aici de muzica lui Ceaikovski, Rahmaninov, care erau deja compozitori afirmați și integrați în idiomul apusean muzical“, a spus pianista Andreea Bratu.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
Serată culturală muzicală dedicată Unirii, la Muzeul de Artă Constanța

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • maria 19 Mar, 2018 10:49 Este laudabil ca se organizeaza asemenea evenimente dar, din pacate, ambientul acustic este total neadecvat unor manifestari in care se cinta cu instrumente si voci. Este trist ca dupa atiti ani Constanta nu are o sala de concerte cu acustica speciala.Multumim primarilor care s-au perindat si care au praduit banii orasului fara sa lase ceva notabil in urma lor.