#DobrogeaAcademică Arheologul Otto Benndorf, membru de onoare al Academiei Române, pasionat de Monumentul Triumfal de la Adamclisi (galerie foto)

Astăzi se împlinesc 181 de ani de la nașterea arheologului Otto Friedrich August Benndorf (13 septembrie 1838), membru de onoare străin al Academiei Române, cel care a acordat o atenție specială monumentului de la Adamclisi și a publicat, împreună cu istoricul român Grigore Tocilescu, lucrarea „Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani“.
 
La Universitatea din Bonn, Otto Benndorf a fost elevul lui Friedrich Gottlieb Welcker (1784-1868), Otto Jahn (1813-1869) și Friedrich Ritschl (1806-1876). Mai târziu, a lucrat ca profesor la Schulpforta, unde unul dintre elevii săi a fost Friedrich Nietzsche. Din 1864 până în 1868 a fost membru al unei expediții științifice care a vizitat Italia (Roma), Sicilia, Grecia și Asia Mică.
 
În 1868 a obținut abilitarea la Universitatea din Göttingen sub îndrumarea lui Friedrich Wieseler (1811-1892). În 1869 a devenit profesor asociat de arheologie la Universitatea din Zurich, mutându-se la Universitatea din München în 1871 și la Praga anul următor.
 
Cu Alexander Conze (1831–1914), a luat parte la a doua expediție arheologică austriacă la Samotrace (1875). Doi ani mai târziu, el a reușit Conze ca catedră de arheologie la Universitatea din Viena.
 
Printre studenții săi de la Viena s-au numărat Michael Rostovtzeff (1870–1952), Emil Szántó (1857–1904), Julius von Schlosser (1866–1938) și Franz Studniczka (1860–1929).
În 1881–82, a săpat așa-numitul „Heroon al Trysa” din Lycia, transportând peste 100 de cutii de materiale către Muzeul Kunsthistorisches din Viena. Cu Carl Humann, a organizat o excavare a lui Efes (1895). În 1898 a fondat Institutul Österreichisches Archäologische (Institutul arheologic austriac de la Atena), ocupând funcția de director până la moartea sa,  pe 2 ianuarie 1907.
A fost tatăl fizicianului Hans Benndorf (1870-1953).
 

Istoricul Grigore Tocilescu a apelat la reputatul specialist

 
Primul istoric serios interesat de Adamclisi a fost Grigore Tocilescu, care avea să întreprindă mai multe campanii de cercetare în ani diferiți, pe o perioada de 8 ani. La primele săpături, care au debutat în anul 1882, este singur și procedează fără prea multă rigoare. În a cincea campanie  și ultima a lui Grigore Tocilescu, de săpături arheologice la monument, desfășurată în anul 1890, Tocilescu este însoțit de doi savanți străini, din Imperiul Austro-Ungar.
 
Aceștia sunt arhitectul George Niemann, profesor la Academia Artelor Plastice din Viena, care fusese asistentul lui Dopfeld la Micene și în Anatolia, și Otto Benndorf, un reputat specialist în istorie antică, care îndeplinea funcția de profesor de arheologie la Universitatea din Viena.
 
Grigore Tocilescu a apelat la acești doi profesori pentru că avea nevoie de un arhitect care să realizeze calculele tehnice pentru asamblarea pieselor  și reconstituirea monumentului, dar și de un specialist în artă clasică. Pe baza ruinelor păstrate și a pieselor simple sau ornamentale descoperite, Grigore Tocilescu împreună  cu arhitectul George Niemann au făcut prima reconstituire grafică  a monumentului, așa cum credeau că  ar fi fost proiectat în vremea lui Traian.
 
Revenind la anul 1885, Grigore Tocilescu, pe atunci director al Muzeului Național de Antichități și cei doi profesori universitari de la Universitatea din Viena, Otto Benndorf și George Niewann au stabilit că monumentul a fost ridicat in cinstea victoriei romanilor asupra dacilor. 
 
Mai apoi, la realizarea restaurării autoportante a Monumentului Triumfal s-a avut în vedere studiul lui Radu Florescu, publicat în 1964, și care, printre altele, schimba poziția brâului de metope față de modul la care se realizase restaurarea grafică a monumentului de către Grigore Tocilescu, Otto Benndorf  și G. Neimann.
 

Proiectul #DobrogeaAcademică conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești 

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație și cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța își propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.