Clădiri de patrimoniu Constanța Amprenta spirituală a comunității musulmane - Moscheea Carol I, între lăcaș de cult și simbol al respectului reciproc (FOTO)

Primele comunităţi musulmane stabile pe teritoriul României s-au constituit  în sec. XIV-XV, ca urmare a instaurării suzeranităţii Porţii Otomane asupra Principatelor Româneşti, dar ele s-au dezvoltat mai ales în Dobrogea şi în unele localităţi de-a lungul Dunării.

În anul 1877 Cultul Musulman din România era organizat în patru muftiate. Între cele două războaie mondiale, prin contopire au rămas numai două, iar în 1943, muftiatele din Tulcea şi Constanţa s-au unificat, formând un singur muftiat (centru de cult), cu sediul în Constanţa.

În Dobrogea, comunitatea musulmană a ridicat mai multe lăcașuri de cult, care au rămas până astăzi și care sunt  monumente istorice:  geamia centrală (Moscheea Carol I) şi geamia Hunchiar, ambele din Constanţa, geamia Esmahan Sultan din Mangalia, geamiile din Medgidia, Hârşova, Amzacea, Babadag şi Tulcea.

În anul 1900 existau în Dobrogea 260 de geamii. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, numărul acestora a scăzut la 151. Această scădere a continuat până în zilele noastre, când numărul geamiilor a ajuns la 70, majoritatea lor găsindu-se în paragină.
 
În articolul de astăzi, vom face referire la una din cele mai frumoase și reprezentative lăcașuri de cult ale musulmanilor - Moscheea Regelui Carol I din Constanța.
 





Moscheea Regelui Carol I din Constanța

În Constanța, geamia centrală sau Moscheea Carol I este cea mai mare moschee din România, denumită și Moscheea Regală.
Moscheea a fost construită între anii 1910-1913 din inițiativa regelui Carol I al României (1839-1914), ca dar pentru comunitatea musulmană din oraș.


Moscheea a fost edificată pe locul fostei geamii Sultan Mahmud, ridicată în timpul Sultanului Mahmud al II-lea, citor fiind Hafuz Hussein Pașa, datată în anii 1822-1823 și demolată în 1910, din cauza stării avansate de degradare.

Inaugurare cu fast și în prezența personalităților epocii

Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913, în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România.

În ziarul „Drapelul”, II, nr. 12, din 27 iunie 1910 (antologat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”), este un articol ce detaliază vizita la Constanța a lui Spiru Haret care, însoțit de notabilitățile orașului, asista la punerea pietrei de temelie a moscheei, precum și la manifestările de recunoștință față de inițiativa guvernului român de a ridica un locaș de cult pentru mahomedanii dobrogeni.

Cu acel prilej, ministrul Spiru Haret a recunoscut faptul că elementul musulman a fost întotdeauna supus şi devotat către ţară şi dinastie. De altfel, este cel care a susținut Seminarul Musulman de la Medgidia, mutat de la Babadag la începutul secolului XX.  Amet Curt Mola, institutor din Medgidia şi absolvent al Seminarului Musulman a avut un discurs foarte apreciat.
 




Stilul arhitectonic al clădirii, o sinteză între stilul neoromânesc bizantin, stilul arabo-egiptean și influențe maure
 
Inițial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea. În prezent, credincioșii musulmani o numesc „Kral camisi" sau „Geamia Regelui".

Stilul arhitectonic al clădirii este o sinteză între stilul neoromânesc bizantin, stilul arabo-egiptean (Moscheea Aqsunqur din Cairo), iar Curtea este  de influență maură, după modelul Alhambrei din Granada.





A fost construită după proiectul arhitectului Victor Ștephănescu (1877-1950), cu structură din beton armat, dintre primele în România, și proiectată de ing. Gogu Constantinescu (1881- 1965). Minaretul moscheii a fost construit în stil maur, având înălțimea de 38 metri, iar scara interioară numără 140 de trepte până la locașul muezinului, de unde se anunța ora de rugăciune. Sala centrală a moscheii este o încăpere pătrată, cu latura de 14 metri. Faianța care îmbracă pereții sălii a fost donată de statul turc în anul 1910 și este una specială, fiind destinată doar lăcașelor de cult.

Moscheea are o frumoasă pictură murală de interior. De asemenea,  deține un covor oriental lucrat la Hereke în Turcia, cu suprafața de 144 m², care a aparținut sultanului Abdul Hamid, provenind din insula Ada Kaleh, de pe Dunăre, cu o vechime de peste 200 de ani.





În 1957-1959  moscheea a fost consolidată la nivelul minaretului și cupolei de către ing. Aurel Beleș. Totoddată, în anii 1981 și 1993 au fost executate lucrări de reabilitare după proiectul arhitectului Kemal Ghengoiomer.
 
Demersuri pentru reabilitarea moscheii
 
În prezent se pregătește un alt proiect pentru consolidare și restaurare.
 
Atât de impresionant odinioară, acest lăcaș sfânt se află într-o stare avansată de degradare și are nevoie urgentă de reabilitare pentru a-și păstra demnitatea și rolul sacru în viața comunității musulmane.

În prezent, Muftiatul Cultului Musulman face demersuri pentru a obține o finanțare din partea autorităților locale și județene, bani alocați din fonduri pentru zona metropolitană.
 
Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a declarat pentru Ziua de Constanța că muftiatul își asumă pentru proiectul reabilitării moscheii o sumă de peste 20 de milioane lei.  În acest sens, Muftiul Muurat Iusuf a precizat că va avea o întâlnire cu autoritățile locale și județene pentru a obține finanțarea necesară începerii lucrărilor de restaurare.





Mai mult decât un loc de rugăciune, un simbol al toleranței și al respectului reciproc
 
De-a lungul timpului, Moscheea Carol I a fost mai mult decât un lăcaș de cult – a fost un pod între comunități, un simbol al toleranței și al respectului reciproc. La inaugurarea sa, în 31 mai 1913, Regele Carol I și Regina Elisabeta au oferit acest dar musulmanilor dobrogeni ca o recunoaștere a loialității lor față de statul român. Astăzi, acest monument istoric continuă să fie o mărturie a respectului reciproc dintre români și musulmani, iar restaurarea sa este un act de recunoștință și responsabilitate față de istorie și credință.
 
Muftiul Iusuf Murat subliniază importanța păstrării acestui edificiu pentru generațiile viitoare:
 

„Moscheea Carol I este mai mult decât un loc de rugăciune – este parte din identitatea noastră, din istoria noastră. Restaurarea sa este esențială pentru ca vocea comunității musulmane din Constanța să rămână puternică și respectată”.

Putem afirma astfel că Moscheea Carol I nu este doar o clădire, ci sufletul unei comunități, o punte între trecut și viitor, un loc unde credința rămâne neclintită.
 
 
 
Citește și
Clădiri de patrimoniu Constanța Moștenirea culturală a evreilor – Sinagoga Mare, unul dintre cele mai frumoase și emblematice lăcașuri de cult iudaic din România (FOTO+VIDEO)