Cum a ajuns fotografia unui presupus OZN în ziarul „Scînteia” în 1968 și de ce a interzis cenzura comunistă subiectul în 1974
Cum a ajuns fotografia unui presupus OZN în ziarul „Scînteia” în 1968 și de ce a interzis cenzura comunistă
108
Marime text
În România anului 1968, într-o perioadă în care presa era controlată de Partidul Comunist, o fotografie neobișnuită a ajuns în paginile unuia dintre cele mai importante ziare ale țării. Imaginea surprindea un obiect cu formă de disc, aflat deasupra unei păduri din apropierea Clujului, iar autorul fotografiei susținea că asistase la o apariție pe care nu o putea explica.
Povestea este cu atât mai interesantă cu cât fotografia nu a apărut într-o publicație obscură, dedicată misterelor sau fenomenelor paranormale, ci chiar în „Scînteia”, ziarul care reprezenta organul Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La acea vreme, materialele publicate în presă treceau printr-un sistem de control ideologic, iar subiectele considerate nepotrivite puteau fi eliminate înainte de tipărire.
Cu toate acestea, în septembrie 1968, cititorii ziarului au putut vedea imaginea unui presupus obiect zburător neidentificat. Fotografierea acestuia avusese loc cu o lună înainte, iar în spatele imaginilor se afla Emil Barnea, un tehnician din Cluj care avea să intre în istoria cercetărilor despre fenomenul OZN din România, potrivit stiripesurse.ro.
Fotografiile lui Emil Barnea care au ajuns în „Scînteia”, ziarul oficial al comuniștilor
Povestea începe pe 18 august 1968, în apropierea Pădurii Hoia-Baciu, de lângă Cluj-Napoca. Emil Barnea, în vârstă de 45 de ani, se afla în zonă împreună cu o prietenă și alte persoane, pentru o ieșire în natură.
La un moment dat, acesta a observat pe cer un corp cu aspect metalic, care se deplasa fără să producă zgomot. Forma obiectului și modul în care se mișca i-au atras atenția, astfel că a îndreptat aparatul de fotografiat spre el și a realizat mai multe cadre.
Inițial, Barnea nu a considerat că asistase la ceva extraordinar. Potrivit relatărilor sale, chiar a crezut că ar putea fi vorba despre un balon. Abia după ce a developat filmul și a mărit imaginile a început să creadă că fotografiase un obiect neobișnuit.
Ce a văzut Emil Barnea deasupra Pădurii Hoia-Baciu?
Într-un interviu publicat în presa vremii și reluat ulterior de publicația „Adevărul”, Emil Barnea descria obiectul ca având o strălucire metalică, fără să producă vreun zgomot. Acesta susținea că forma și direcția de deplasare nu semănau cu cele ale aeronavelor sau baloanelor pe care le văzuse până atunci.
Potrivit mărturiei sale, observarea fenomenului a durat aproximativ două-trei minute. Barnea afirma că obiectul a dispărut apoi brusc, deplasându-se pe verticală.
Un detaliu interesant este că fotograful nu plecase în pădure cu intenția de a surprinde vreun fenomen neobișnuit. Aparatul său era pregătit pentru a fotografia persoana care îl însoțea. Apariția de pe cer i-a schimbat însă planurile.
Conform relatării lui Barnea, imaginile au fost developate abia după aproximativ două săptămâni. După ce le-a mărit, acesta i le-a arătat inginerului Florin Gheorghiță, interesat de cercetarea obiectelor zburătoare neidentificate.
Ce a publicat „Scînteia” despre OZN-ul fotografiat lângă Cluj, în septembrie 1968?
Aici apare elementul care face povestea atât de greu de trecut cu vederea.
În ediția de miercuri, 18 septembrie 1968, a ziarului „Scînteia”, la pagina 7, a apărut un material cu titlul „Un obiect zburător neidentificat în apropiere de Cluj”.
Publicația nu era una oarecare. Chiar pe prima pagină a ediției respective era precizat că „Scînteia” era organul Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
Articolul era semnat de redactorii Agerpres Ludovic Roman și Gheorghe Brătescu și relata despre un grup de excursioniști care observase un obiect deasupra unei păduri din apropierea Clujului.
Potrivit informațiilor publicate atunci, corpul avea o formă rotundă, un diametru estimat la aproximativ 10 metri și emitea o lumină albă. Martorii ar fi urmărit deplasarea acestuia timp de câteva minute, după care obiectul s-ar fi îndepărtat rapid.
În material era menționat explicit și numele lui Emil Barnea, precizându-se că acesta reușise să fotografieze apariția. Mai mult, ziarul a publicat efectiv una dintre imaginile realizate de acesta, însoțită de legenda „Obiectul fotografiat la Cluj”.
Documentul original poate fi consultat în arhiva digitală a publicației „Scînteia”, ediția din 18 septembrie 1968, pagina 7.
Cum a fost posibil ca presa comunistă să publice o fotografie cu un OZN?
Pentru a înțelege mai bine această situație, trebuie ținut cont de contextul perioadei.
În România comunistă, presa nu funcționa independent de autorități. Publicațiile erau supuse controlului politic, iar instituțiile statului puteau interveni asupra materialelor care urmau să ajungă la cititori.
Tocmai de aceea, apariția unei fotografii prezentate drept imaginea unui obiect zburător neidentificat într-un ziar oficial al partidului ridică o întrebare legitimă: de ce a fost permisă publicarea ei?
Nu există un document identificat în această documentare care să explice de ce redacția a primit aprobarea pentru acel material sau dacă subiectul a fost considerat lipsit de importanță ideologică. Cert este că relatarea a trecut de filtrul editorial și a ajuns în paginile unei publicații aflate sub controlul Partidului Comunist.
De altfel, cazul de la Cluj nu era singura relatare despre apariții neobișnuite pe cerul României. În anii respectivi, presa publica și alte mărturii despre obiecte observate de piloți, meteorologi sau persoane aflate în diferite regiuni ale țării.
Prin urmare, fotografia lui Emil Barnea a apărut într-o perioadă în care fenomenul OZN beneficia încă de atenție în anumite publicații românești.
În 1974, comuniștii au interzis publicarea materialelor despre OZN-uri
Poate cel mai surprinzător detaliu al acestei povești apare în documentele referitoare la activitatea cenzurii din România socialistă.
Potrivit unei cercetări publicate în 2021 de Asociația pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN), colaboratorul Vlad-Ionuț Musceleanu a identificat în arhive documente care arată cum s-a schimbat atitudinea autorităților față de subiectele legate de OZN-uri.
Dacă în ultimii ani ai deceniului 1960 și la începutul anilor 1970 presa publica relatări despre asemenea fenomene, în a doua jumătate a anului 1974 situația s-a schimbat.
Documentele prezentate de ASFAN indică faptul că Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor a transmis, prin Buletinul Informativ din 28 mai 1974, numărul 7, o instrucțiune potrivit căreia materialele referitoare la OZN-uri nu mai primeau viza „bun de tipar”, indiferent dacă se refereau la România sau la alte state.
Cu alte cuvinte, subiectul care ajunsese în 1968 în paginile ziarului oficial al partidului urma să fie eliminat din publicațiile românești.
Un articol despre extratereștri a fost eliminat din revista „România pitorească”
Cercetarea publicată de ASFAN prezintă și un exemplu concret al modului în care funcționa această interdicție.
În iunie 1974, un material pregătit pentru revista „România pitorească” a fost eliminat înainte de publicare. Textul făcea referire la o propunere a unui cititor de a realiza un traseu turistic pe urmele unor presupuse vizite ale extratereștrilor în România.
Pe documentul de arhivă, rezoluția consemnată era foarte scurtă: „S-a eliminat”.
Potrivit cercetătorului Vlad-Ionuț Musceleanu, informațiile provin din fondurile Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, păstrate la Arhivele Naționale Istorice Centrale.
Același material menționează și eliminarea unor referiri la activitatea unui cerc de elevi din Iași care avea ca obiect de studiu fenomenul OZN.
Astfel, documentele indică o schimbare clară de atitudine: ceea ce fusese relatat în presa anilor anteriori a ajuns ulterior pe lista subiectelor care nu mai puteau fi publicate.
Fotografiile lui Emil Barnea au fost autentice sau a fost vorba despre o farsă?
Dincolo de contextul politic, imaginile realizate în apropierea Clujului au stârnit dezbateri și în rândul celor care au încercat să stabilească natura obiectului fotografiat.
Inginerul Florin Gheorghiță și scriitorul Ion Hobana s-au numărat printre cei care au studiat cazul și au susținut că imaginile meritau analizate. Fotografiile au fost discutate ulterior și în publicații de specialitate din străinătate.
Potrivit relatărilor istorice despre investigație, negativele ar fi fost examinate de un fotograf de presă din Cluj, de un specialist în fotografie de la Agerpres și de un laborator local. Aceste verificări nu ar fi identificat urme de modificare a filmului.
Totuși, absența unor intervenții asupra negativului nu demonstrează că obiectul fotografiat era o navă extraterestră. Sunt două lucruri complet diferite: autenticitatea unei fotografii și identificarea obiectului surprins în ea.
Au existat și explicații sceptice. Directorul Observatorului Astronomic din Cluj a avansat ipoteza unei mistificări sau a unor baloane meteorologice fotografiate în anumite condiții.
O analiză ulterioară, atribuită unui specialist în fotografie și relatată în presa românească, a adus în discuție și posibilitatea ca obiectul să fi fost unul mult mai mic, fotografiat de aproape, nu un aparat de zbor de dimensiunile estimate inițial.
Nici aceste explicații nu au închis definitiv discuția.
O analiză retrospectivă a cazului, publicată de proiectul documentar „The UFO Library”, clasifică fotografiile drept dovezi controversate, subliniind că investigațiile cunoscute nu au stabilit cu certitudine natura obiectului. În plus, nu sunt prezentate urme fizice ale unei aterizări sau măsurători instrumentale independente care să confirme ce anume a fost fotografiat.
Fotografia OZN publicată de comuniști și documentele care dezvăluie interdicția din 1974
Povestea lui Emil Barnea rămâne una dintre cele mai cunoscute relatări românești asociate fenomenului OZN. Importanța sa nu stă însă doar în misterul obiectului surprins deasupra Pădurii Baciu.
Există și o dimensiune istorică greu de ignorat: în septembrie 1968, „Scînteia”, publicația oficială a Partidului Comunist Român, a prezentat cititorilor o fotografie cu un obiect zburător neidentificat. În mai 1974, documentele cenzurii consemnau o interdicție privind publicarea materialelor despre OZN-uri.
Nu există dovezi că fotografia din 1968 ar fi reprezentat o navă extraterestră și nici că publicarea ei ar fi însemnat o recunoaștere oficială a existenței unor asemenea apariții. Dar există documente care arată că imaginea a ajuns în presa controlată de partid, într-o perioadă în care astfel de relatări încă puteau fi publicate.
Rămâne întrebarea: cum a ajuns un subiect atât de neobișnuit să fie prezentat în paginile ziarului oficial al comuniștilor, iar câțiva ani mai târziu să devină unul dintre subiectele interzise de cenzură?
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


