7 februarie la Constanța de-a lungul timpului Duminica lui Zacheu Vameșul, câteva vorbe din bătrâni și prăjitura Baba Leanca

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Ziua de 7 februarie este dedicată duminicii lui Zacheu Vameșul, câteva vorbe din bătrâni și prăjitura Baba Leanca.

„Duminica lui Zacheu Vameșul, câteva vorbe din bătrâni și prăjitura Baba Leanca”


A 32-a duminică de după Rusalii este Duminica lui Zacheu Vameșul, un bogat din Ierihon care a mers să îl asculte pe Isus, a ales mântuirea și astfel, dintr-un om lacom și păcătos, a devenit milostiv și credincios. În anul 1937 Duminica lui Zacheu, sărbătoare cu cruce roșie, a căzut pe data de 7 februarie (luna Făurar, după termenul popular). Ziua a avut aproximativ zece ore, iar noaptea cam 14 ore, pentru că soarele a răsărit la 7:37 și a apus la 17:22. Din această duminică a lui Zaheu, Biserica ortodoxă a anunțat, și anunță și astăzi (pentru prima oară în noul an), apropierea Postului, chiar dacă până la acesta pare să mai fie timp destul. Se face însă acest lucru pentru că este greu să te schimbi rapid iar anunțul este de fapt o invitație de a începe să te pregătești, fizic și spiritual, pentru importantul moment. Sufletul trebuie curățit iar pentru asta trebuie să respecți regulile milenare ale bisericii, dar și înțeleptele vorbe populare ale strămoșilor, ale bătrânilor. Tocmai de aceea am considerat nimerit ca în această zi din an să dăm citire unor proverbe, zicători și sfaturi din bătrâni, care se regăsesc într-un Calendar al anului 1937, editat de Biblioteca Asociației Culturale Cartea sub Icoană și tipărit de tipografia Albania din Constanța (înființată încă din 1915).

Să începem cu câteva vorbe bătrânești, respectate mai ales în mediul rural, care s-au dovedit adevărate în trecut și care se dovedesc așa și astăzi:

“Păziți-vă de prorocii cei mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar înăuntru sunt lupi răpitori./ Când vrei să cumperi pământ ori casă, cercetează mai întâi dacă are vecini buni./ Unde nedreptatea stăpânește și strâmbătatea poruncește, fugi de judecată, chiar și dacă ai dreptate./ Cine a plantat un pom, îi iartă Dumnezeu un păcat”.

Calendarul din 1937 de la Constanța a fost un excelent instrument pentru educarea celor care locuiau în mediul rural. Astfel, la capitolul Sfaturi către săteni descoperim câteva reguli de conduită, menite să contribuie la îmbunătățirea vieții din mediul rural:

“Nu uitați să primeniți aerul din casele voastre, deschizând ușile și ferestrele un ceas pe zi./ Să știți că dalacul (n.n. antrax sau bubă neagră) trece de la vite la om.Vita bolnavă să o duceți la medicul veterinar iar omul molipsit să facă injecții contra dalacului. Nu mâncați carnea unei vite moarte de dalac. Tot așa, nu mâncați carnea unui porc mort de trichină (n.n.adică trichineloză, boală provocată de trichinella, gen de viermi parazitari)./Dați lenea la o parte și faceți, o dată pe săptămână, o baie cu apă caldă și săpun. Însurați-vă devreme și fiți credincioși soțiilor voastre. Prin abateri de la legile căsniciei se face molipsirea cu boale lumești (venerice). Omul bolnav de o boală lumească, să se arate medicului, agentului sanitar sau moașei din sat. Boalele venerice se vindecă sigur, când sunt îngrijite de la început/ Când se ivește o epidemie în sat, nu ascundeți autorităților pe cei bolnavi, ci lăsați ca ei să fie îngrijiți acasă, la infirmerie sau la spital iar locuințele desinfectate, pentru că numai astfel se stârpesc bolile molipsitoare și sănătatea voastră este la adăpost de primejdie.”

În anul 1937 viața la țară în județul Constanța nu era una foarte ușoară. Oamenii erau adesea victime ale unor epidemii, mortalitatea era încă ridicată, în ciuda faptului că medicina făcuse mari progrese în ultimele două decenii. Fructele proaspete provocau vara boli gastrice grave iar dulciurile erau un lux pentru copiii de la țară. Prăjiturile adevărate se găseau doar la oraș, mai ales la Constanța, unde puteai găsi specialități după model parizian sau bucureștean, însă care erau foarte scumpe. Cu toate acestea, țăranul român era inventiv, așa cum se poate vedea și din Calendarul anului 1937, în care este publicată rețeta unei “delicatese” mai deosebite, numită prăjitura Baba Leanca. Aceasta se făcea cu o jumătate de pâine, o juma de oală cu lapte dulce fiert, zahăr, câteva linguri de magiun și câteva de făină, vreo patru ouă și trei linguri de grăsime. Redăm un fragment din rețetă: “Se taie pâinea în felii frumoase cu coaje cu tot, se înmoaie în lapte îndulcit cu zahăr, se scurg apoi și se ung cu magiun. Se dau prin făină, apoi prin ou bătut cu zahăr și se prăjesc în grăsime bine încinsă. Când sunt rumene, se presară cu zahăr pisat și se dă la masă ca prăjitură. Poftă bună!”
 

Reclama zilei – Teatrul Variete Alhambra – Calea Ștefan cel Mare (vis-a-vis de Grădina Publică). Director proprietar Dumitru Vartolomeu – Cu începere de azi și în fiecare searăunță debutul Drei Viorica Călinescu – renumita cupletistă romîncă, care a debutat pe cele mai mari scene din București. Iar trupa simpaticului Jora va juca revista Haremul. Rolurile principale vor fi jucate de dra Viorica Călinescu, dra Lenuța, Dra Luci Tănăsescu, Marioara, Dna Elena Jora, etc.(1923).
 
Sursa foto: Colecția Florentina Bozîntan


Citește și:
6 februarie la Constanța de-a lungul timpului: 137 de ani de la nașterea lui Krikor H. Zambaccian, „propriul nostru Mecena”