Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:37 28 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

LIVE VIDEO. Klaus Iohannis „O relaxare prematură ar fi fundamental greșită“

ro

28 Apr, 2020 18:01 807 Marime text



În aceste momente, președintele Klaus Iohannis susține o conferință de presă la la Palatul Cotroceni.

După o lună și jumătate putem trage destul de multe concluzii statistice. Remarc că în această epidemie autoritățile împreună cu medicii și românii au obținut rezultate notabile. Românii au dovedit că au maturitate, simț civic. Se discută mult despre măsurile de relaxare. Vom ajunge și acolo. Am menționat că după 15 mai unele restricții vor fi reduse, dar nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită.

Iată și un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează – numărul de bolnavi raportat la un milion de locuitori.

Am ajuns la diferențe foarte mari între diferite state. Un raport foarte mare are Spania – aproape 5.000 dintr-un milion sunt pozitivi. În Italia – 3.000 la milion, date apropiate și în SUA. Datele din România sunt cele mai de jos, ceea ce ne arată că avem circa 600 de bolnavi la un milion.

De aceea am spus că autoritățile și cetățenii au rezultate foarte bune.

Nu ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate? Rezultate obținute greu, prin restricții majore. Sunt convins că oamenilor, medicilor – le este extrem de greu. Pericolul nu a trecut. E nevoie în continuare de maximă atenție.

Faptul că din 15 mai e posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă în nici un caz să revenim la viața normală de dinainte de epidemie. În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală. Vor rămâne multe restricții în vigoare: nu vom putea să ne întâlnim în grupuri mai mari de 3, nu vom putea să plecăm din localitate fără un motiv foarte serios. Nu vom putea merge la restaurante și mall-uri.

Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an, nu putem risca să avem un număr mare de persoane în același loc
Competițiile sportive: dacă se vor relua, există o probabilitate mare să se reia fără spectatori. Măsurile pe care le vom lua vor fi graduale: în 15 mai va fi ceva, dacă lucrurile vor merge încă ceva din 15 iunie și tot așa. Și tot timpul cu ochii pe statistică.

E nevoie de atenție, echilibru, de o abordare responsabilă. Până acum majoritatea măsurilor au fost luate prin coerciție. Ușor ușor, autoritățile trebuie să se retragă și cetățenii să preia responsabilitatea.

După 15 mai va fi obligatorie purtarea măștilor în spații închise. Guvernanții au acționat corect, specialiștii au venit cu sfaturi bune. Atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale. Nu au existat pur și simplu rezerve de măști, de biocide, foarte puține medicamente. Acestea toate au trebuit procurate în timp record și s-au procurat. S-au folosit cu mare succes și banii europeni. România are acces acum la 1,5 miliarde euro de la Comisia Europeană care vor fi folosiți pentru echipamente, pentru sporurile medicilor, pentru achiziții.

În paralel, obligați și de epidemie, guvernul a început să pună în practică reforme oportune. S-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administrației. Nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngradirea epidemiei. Avem un contra-exemplu mare, cât Casa Poporului: Parlamentul. Și modul înc are unele partide și unii lideri înțeleg să folosesc acestă nenorocire pentru câștig electoral.

În Parlament am văzut un spectacol ciudat, sinistru, un festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni care și înainte de criză au avut un comportament nociv și demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani.

Banii românilor au fost risipiți de guvernele PSD în loc să fie investiți unde era nevoie.

E trist că după ani și ani de guverne PSD să ne găsim în situația de a face față unei epdemiii groaznice fără bani, și aceiași PSD-iști să strige în Parlament că guvernul și președintele nu fac ce trebuie.

În plus, vin zilnic cu inițiative care mai de care mai populiste, că nu dau de la ei, măsuri imposibil de pus în practică.

Aceștia sunt politicienii care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile doar pentru a cîștiga capital electoral.

Acestea apasă asupra bugetului public, care și așa e sub un stres enorm, fiindcă din cauza epidmeiei avem probleme economice mari. Putem gestiona economia, dar nu se poate așa cu gesturi populiste, dăm la toată lumea. Dar de unde să dăm? Iar acești politicieni compromit prin acest comportament viitorul întregii națiuni, viitorul generațiilor care vor veni după noi.

Eu nu voi tolera așa ceva.

Întrebări din partea jurnaliștilor:

Î: Cum considerați că au gestionat autoritățile pandemia, se putea face mai mult?

R: Autoritățile s-au comportat responsabil, au luat năsurile corecte și la timp. Inclusiv măsurile economice sunt de bun simț și care vor ajuta real economia. Trebuie să facem diferența între măsurile care ajută real și cele populiste.

Î: A existat la nivel european o coordonare în criza Covid 19?

R: La început, coeziunea a fost mai puțină. Fiecare stat membru s-a concettrat pe propriile probleme, multe granițe s-au închis. Dar în paralel Comisia Europeană a venit cu măsuri de sprijin și au reușit – de acolo a venit 1,5 miliarde de euro pentru România, de exemplu. Pe parcurs, lucrurile s-au îmbunătățit, iar la ultimul Consiliu European am convenit ideea unui mare Fond de revenire a economiei, va fi corelat cu viitorul buget al UE.

Î: Antena 3: Discuție despre muncitorii români zilieri în germania și Austria. Știați despre modul în care au plecat, claie peste grămadă?

R: În fiecare an, din păcate, mulți români au plecat la muncă în străinătate. Peste 4 milioane au plecat după Revoluție. Dar sunt și mulți care pleacă sezonier și cu banii câșltigați își duc traiul în România. Majoritatea pleacă sub contract cu firme, nu sunt organizați de stat. Este alegerea lor și va trebui să ne gândim bine cum le putem oferi un viitor în România. Însă se pare că la început au existat probleme organizatorice. Pe parcurs ele au fost remediate. Cei care au greșit trebuie să plătească.

Î: Se discută despre amânarea alegerilor parlamentare pentru 2021. Sunteți de acord?

R: Primul lucru e că ne spun tot mai mulți experți că nu vom scăpa de virus și va trebuie să găsim un mod de a trăi cu această boală. Sper să ajungem ca în cazul gripei, să avem câțiva bolnavi și restul societății să poată funcționa. E prematur să spunem că vom avea alegeri în octombrie, noiembrie, decembrie. Important e să le facem când nu va fi un pericol pentru populțaie. Nu voi fi de acord să facem alegeri când epidemia încă există. Îmi doresc să avem în toamnă alegeri locale și parlamentare, dar dacă nu vor fi în siguranță, le vom amâna.

Î: Ar fi utilă selectarea unor sectoare esențiale de producție în UE sau la nivel național?

R: Da. Trebuie să încurajăm sectoare strategice să se relocheze în Europa. La începutul pandemiei a trebuit să cumpărăm echipamente din țări care sunt foarte departe de noi – nu doar geografic, ci din punct de vedere al percepției unui sistem democratic. Nu cred că cineva găsește că e un lucru bun să nu avem pe ce pune mâna în momente de criză. Va exista o regândire a lanțurilor de producție în UE pentru produsele strategice. Sunt convins că vor exista suficienți antreprenori români care vor produce produse strategice.

Î: Ce soluții au părinții care trebuie să revină la muncă?

R: Există legea care permite unui părinte să stea acasă. Cred că foarte mulți au o problemă cu asta. Dar ce problemă ar avea dacă copilul ar veni bolnav de la școală? Ar fi mult mai complicat. Această lege sprijină practic părinții, fiecare familie va găsi o soluție în speranța că această criză nu va dura prea mult.

Î: Ați dat ieri un exemplu din Franța, ați spus că s-a redeschis experimental o școală. Oficialii francezi vă contazic.

R: Informația e corectă, e un exemplu corect. Unii ați cerut informația, e un studiu făcut de Institutul Pasteur, e verificabil. Am spus că există un exemplu care ne arată că situația în școli de complicată. Însă decizia de a nu deschide școlile în România s-a bazat pe faptul că distanțarea nu poate fi realizată, elevii merg de acasă la școală și pot duce boala acolo sau pot duce boala acasă. Iar unii trăiesc și cu bunicii. Din aceste motive, și încă altele, am decis să nu redeschidem școlile, decât pentru clasele terminale. Acești elevi din clasele temrinale nu sunt obligați, au oportunitatea să meargă pentru a-și pregăti examenele.

Sunt și multe alte exemple pe care nu le-am mai dat. Puteam să vă spun că în Italia s-a luat aceeași decizie, de a nu se deschide școlile până în septembrie. În Danemarca însă, s-au deschis școlile, dar probabil că acolo sunt alte condiții, mai puține școli fără apă curentă sau cu lucrul în schimburi.


Î: Ne puteți da o dată pentru deschidrea restaurantelor, mall-urilor?

R: Aceste lucruri le putem comunica doar pas cu pas, pentru că ele depind de evoluția epidemiei. Săptămâna viitoare vom lua o decizie dacă continuăm cu stare de urgență sau o variantă alternativă. Putem comunica dacă din 15 mai putem merge sau nu la dentist. Deciziile le vom lua săptămâna viitoare. După încă o săptămână – două vom putea să anunțăm viitoarea măsură și tot așa. Dar la unele restricții nu vom putea renunța – de exemplu la mască.

Î: Cum va ajuta statul cetățenii pentru a reveni din punct de vedere social și economic?

R: Vom avea măsuri de relaxare pas cu pas. Acum nu putem spune decât ce putem prevedea peste maximum 2 săptămâni. Însă viața tuturor va rămâne luni de zile sub semnul epidemiei. În toamnă vom afla dacă va exista sau nu al doilea val. Experții au păreri împărțite. Mulți specialiști spun că va dura foarte mult până când viața noastră va reveni la normalitate. Dar e evident că apar și oportunități – în piața muncii, pentru noi afaceri.

Î: Cum e respectat dreptul la educație prin cursurile online, când mulți copii nu au acces la net?

R: E o problemă importantă. Pentru copiii care nu au acces la net, ministerul va veni probabil cu achiziții de tablete. Acolo unde copiii nu au note în catalog ăn semestrul 2, vor fi invitați la școală în condiții de maximă siguranță.

E o preocupare pe care o am de multă vreme. La conducerea ministerului e preocupare pentru aceste chestiuni. Am discutat despre ce treubie să facă ministerul în vară. Am pretenția ca până în septembrie să găsim soluții pentru copiii care acum nu au acces la învățământul la distanță. Am pretenția să existe ghiduri și pentru profesori pentru predarea online. E foarte mult de lucru. Ținta e întreaga populație școlară și dascălii.


Î: După 15 mai va fi stare de urgență sau stare de alertă?

R: Discutăm de două săptămâni aceste variante. Decizia nu o vom lua mâine, pentru că vrem să urmărim evoluția situației. Decizia privind prelungirea stării de urgență sau instituirii stării de alertă o vom lua probabil săptămâna viitoare. Pot să vă spun că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență e aproape finalizată. Am vrut să fim pregătiți din timp pentru ambele variante, ca să nu mai fim în situația de la începutul epidemiei. Vreau să avem legislația clară, rezervele necesare, iar în toamnă să avem rezervele suficiente pentru un al doilea val sau pentru o altă boală.

Î: Ați vorbit anterior de o reevaluare a cheltuielilro bugetare Legea pensiilor înseamnă 10 de miliarde de lei impact doar în acest an. Sunteți de acord cu majorarea de 40%?

R: Luați lista legilor votate trimise de PNL sau de mine la Curtea Constituțională.




 

Ti-a placut articolul?

Comentarii