Constanța la Revoluție - 18 decembrie 1989, orașul se afla sub comandă militară

La o zi după declanșarea represiunii sângeroase de la Timișoara, Constanța intra, pe 18 decembrie 1989, într-o stare de alertă generalizată, deși în stradă nu exista încă nicio formă de protest deschis împotriva regimului comunist sau lui Nicolae Ceaușescu. Dacă în urmă cu o zi se pusese în aplicare planul de urgență, fiind mobilizate toate dispozitivele militare, ziua de 18 decembrie a surprins puține evenimente la Constanța.

În cursul nopții de 17 spre 18 decembrie și pe tot parcursul zilei de 18 decembrie, structurile militare și de ordine publică din județul Constanța au rămas în stare de alarmă. Unitățile Armatei, ale Marinei Militare, Miliției și Securității au fost consemnate în cazărmi, cu muniție de război distribuită, iar tehnica militară pregătită pentru intervenție.

Consiliul Local de Apărare Constanța, activat încă din 17 decembrie, a continuat să funcționeze ca structură de comandă politico-militară. Toate forțele armate și de ordine publică din județ se aflau sub coordonare unică, cu obligația de a executa ordinele transmise de la centru. Nu a existat nicio relaxare a măsurilor, dimpotrivă, starea de tensiune s-a menținut constant.

În unități a rămas în vigoare ordinul cunoscut sub numele de „Precizările în 14 puncte”, transmis de conducerea Ministerului Apărării Naționale, care trata manifestările populației drept acțiuni ostile și permitea folosirea armamentului în anumite situații. Deși în Constanța nu se înregistrau demonstrații, militarii erau pregătiți pentru un astfel de scenariu.

Patrule armate pe străzi

În fruntea județului Constanța se afla Mihai Marina, prim-secretar al Comitetului Județean de Partid, care conducea și Consiliul Local de Apărare – organismul politico-militar activat încă din 17 decembrie și menținut în funcțiune pe tot parcursul zilei de 18 decembrie.

Militari și cadre ale Ministerului de Interne au supravegheat zonele considerate sensibile – clădiri administrative, obiective strategice, artere principale – având misiunea de a raporta orice mișcare suspectă.

Revoluția nu ajunsese încă pe străzile Constanței. Însă orașul era deja prins în logica violenței decise la nivel central – o violență care, în zilele următoare, avea să devină realitate și aici.

Sursă: Remus Macovei, La Revoluție se și moare, nu-i așa? Revoluția din Decembrie 1989 în județul Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009.


Citește și: Ce se întâmpla în Constanța pe 17 decembrie 1989 – Ziua în care orașul era pregătit pentru represiune