Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:30 21 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Proiectul de lege privind persoanele dispărute a fost publicat în transparenţă decizională. Ce sisteme vor fi implementate

ro

03 Aug, 2019 00:00 349 Marime text
Ministerul Afacerilor Interne a publicat la data de 1 august 2019 proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute, aflat în transparenţă decizională. O analiză a evoluţiei legislative de dată recentă relevă faptul că România, inclusiv în contextul de stat membru al Uniunii Europene, acordă din ce în ce mai multă atenţie victimelor, atât victimelor infracţiunilor în general, cât mai ales anumitor categorii de victime, considerate a avea un grad crescut de vulnerabilitate (minori, victime ale traficului de persoane, victimele ale violenţei domestice).
 
Din perspectiva situaţiei de risc în care se află persoana dispărută (risc iminent sau potenţial privind integritatea corporală, sănătatea sau viaţa), aceasta poate fi considerată o victimă. Din perspectivă psihologică şi chiar socială, membrii de familie ai persoanei dispărute pot fi consideraţi victime. Aceste considerente obligă statul român la intervenţie calificată şi acordare de protecţie similar victimelor infracţiunilor.
 
Un prim pilon într-un asemenea demers îl constituie crearea unui mecanism administrativ care să asigure o coordonare mai bună a acţiunilor instituţiilor publice, cu definirea clară a rolurilor, competenţelor şi responsabilităţilor în domeniu. Un alt pilon îl reprezintă definirea drepturilor persoanei dispărute, drepturi ce pot fi privite atât prin prisma reglementării procedurilor obligatorii de urmat de către autorităţi cât şi prin prisma unor servicii de sprijin şi protecţie, în conformitate cu nevoile lor specifice.
 
De asemenea, trebuie avut în vedere rolul important pe care familia persoanei dispărute şi comunitatea în care a avut loc evenimentul îl au în activitatea de căutare. În acest sens, este necesar a fi valorificate resursele de care dispune populaţia şi dorinţa acesteia de a se implica; sprijinul oferit de către populaţie în găsirea persoanei dispărute este de foarte multe ori determinant. Colaborarea actuală dintre Poliţia Română şi reprezentanţii societăţii civile constituie elemente de bune practici care trebuie dezvoltate. Evoluţia tehnologică în domeniu oferă noi mijloace şi metode de identificare şi localizare a unei persoane. Acesta poate constitui un alt pilon al sistemului de protecţie a persoanei dispărute.
 
Proiectul de lege are la bază conceptul de situaţie de vulnerabilitate, ca stare de natură a pune în pericol integritatea corporală, sănătatea sau viaţa persoanei dispărute, situaţie ce impune demararea cu celeritate a unui complex de activităţi.
 

Ce structuri şi sisteme doreşte MAI să implementeze

 
Constituirea unor structuri specializate este justificată în primul rând de necesitatea de a acţiona în mod calificat raportat la importanţa pe care o are viaţa, integritatea şi sănătatea unei persoane în sistemul de valori naţionale.
Raportat la modul de organizare ierarhică a Poliţiei Române, precum şi la relaţiile de subordonare stabilite între diferite componente organizatorice ale acesteia, prin proiect se propune constituirea unor structuri specializate, după cum urmează:
a) la nivel central – în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române;
b) la nivel teritorial – în cadrul aparatului central al inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte nivelul local, în cadrul poliţiilor municipale şi orăşeneşti se va desemna personal cu atribuţii în gestionarea cazurilor privind persoanele dispărute.
 

Dispeceratul de urgenţă „Dispariţie minor”

 
Scopul înfiinţării acestui dispecerat de urgenţă este de a asigura preluarea cu celeritate a unor sesizări cu privire la dispariţia minorilor. Elementul esenţial al conceptului şi eficienţa sa sunt date în special de posibilitatea preluării prin acest mecanism a acordului reprezentantului legal al minorului privind localizarea tehnică a acestuia. În acest scenariu, după obţinerea acordului, se va proceda de îndată la localizarea tehnică a minorului, urmând ca datele astfel obţinute să fie transmise organului de poliţie aflat în teren.
 
Se exploatează astfel momentul operativ, ţinând cont de faptul că, în cazul dispariţiei, de cele mai multe ori persoana în cauză (minor) nu are posibilitatea de a menţine în stare de funcţionare telefonul (alt dispozitiv electronic) pe o perioadă foarte îndelungată. Proiectul de act normativ detaliază şi elemente referitoare la constituirea şi administrarea sa, cooperarea cu alte autorităţi, gestionarea apelurilor şi sesizarea autorităţilor competente.
 

Mecanismul „Alertă răpire copil“

 
Acest mecanism este funcţional şi în prezent, fiind dezvoltat în parteneriat de către Poliţia Română, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale şi persoane juridice din diferite sfere de activitate. Proiectul propune valorizarea bunelor practici în domeniu şi simplificarea procedurii de adeziune la acest mecanism, pentru a facilita implicarea unui număr cât mai mare de persoane interesate şi atragerea unor resurse sporite. Ca element de noutate, pentru diseminarea mesajelor de alertă către populaţie, urmează a fi utilizate şi canalele specifice situaţiilor de urgenţă, inclusiv sistemul „RO-ALERT”.
 
Proiectul impune, în sarcina procurorului şi a organelor de poliţie, obligaţia de a reevalua periodic, cel puţin o dată la 3 luni, datele şi informaţiile din dosarul dispariţiei şi de a stabili activităţile ce urmează a fi desfăşurate în continuare.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii