Proiect de relansare a silviculturii

Dobrogea intra intr-un amplu proces de impadurire

In judetul Constanta, mai sunt necesare inca 50.000 de hectare de paduri si perdele forestiere de protectie

Sub patronajul Prefecturii Constanta s-a elaborat, pentru prima data dupa anul 1990, strategia de dezvoltare durabila a agriculturii si silviculturii judetului Constanta, parte integranta a Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei - Orizont 2025. Programul a fost lansat pe 2 iunie anul acesta, la Constanta, in prezenta presedintelui Ion Iliescu.In urma unor analize ale fondului forestier, s-a constatat ca, pentru a atinge pragul de minima securitate ecologica de 8-10% paduri in judetul Constanta, in zona mai sunt necesare cel putin 50.000 de hectare de paduri si perdele forestiere de protectie, adica un total de 80.000 hectare de padure. Pentru realizarea acestui program, toti factorii de raspundere din domeniu au demarat inca din primavara o ampla campanie de identificare a noilor terenuri. Pentru a vedea care mai este stadiul programului, ieri, prefectul Gheorghe Martin a convocat toti factorii de raspundere. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a amintit ca a prezentat programul la Bucuresti si judetul nostru a primit acceptul. El a mai precizat ca, in zona, silvicultura s-a relansat in ultimii doi ani si jumatate, astfel ca in anul 2001 au fost impadurite 506 hectare de paduri si 347 de hectare regenerari naturale, iar anul trecut au fost impadurite 474 de hectare si 242 de hectare regenerari naturale. In acest an, pana in prezent, au fost impadurite 175 de hectare. Prefectul Gheorghe Martin a solicitat reprezentantilor societatilor implicate in acest program sa se implice astfel incat, in cel mult doua saptamani, sa se finalizeze planul de actiune pentru programul de impadurire. Reprezentantul Guvernului a reamintit ca, pentru realizarea impaduririi, trebuie mai intai stabilite amplasamentele optime, iar pe zonele in care se mai poate, impadurirea ar trebui facuta pe vechile amplasamente si chiar pe proprietatea privata. In acest sens, el a solicitat directorului general de la OCAOTA, Octavian Luncan, sa aduca planurile vechi, pentru a vedea unde au fost padurile inainte de defrisare. Prefectul a precizat ca pentru proprietarii de terenuri impadurirea poate aduce o crestere substantiala a valorii terenului, proprietarii pot folosi copacii cazuti, fondul cinegetic care se va dezvolta pe suprafata impadurita apartine tot proprietarilor. In acest program vor fi implicati si primarii din localitatile care vor avea zone pentru impadurit, intrucat programul se va realiza cu forta de munca locala.