Premierul Ilie Bolojan - „Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat“

Premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi, 11 iulie 2025 un nou pachet de măsuri ce vor fi luate pentru eficientizarea bugetului de stat. 

În cadrul conferinței, Ilie Bolojan a vorbit și despre reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul.

Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active, pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, nu în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare a acestor active. Ce ne propunem? Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță.

Acest lucru este foarte important, pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management, unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil, iar cei specifici la fel, în așa fel încât nu există, de exemplu, indicatori care să arate cât se poate de clar că, la o societate care este în pierdere sau care are nevoie de subvenții de miliarde de lei, există un plan de reducere a acestor subvenții sau alți indicatori care să fie într-adevăr relevanți. Vom modifica legislația propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile. Ați văzut și aici ce s-a întâmplat?

S-au instalat pe poziții la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, după care încă trei salarii variabile pe ramură, deci plus șase salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic, nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar uzând, mai exact abuzând, de acest tip de prevedere. E, știți, un aspect vechi al formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți: reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.

Gândiți-vă că sunt companii din domenii unde profiturile sunt foarte mari, în poziții de tip monopolist sau semi-monopolist și doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii, compania realizează profit. Pentru că, imaginați-vă că ar fi o singură televiziune în România, vă puteți imagina că ar avea profit, dacă ar fi un singur loc unde se cumpără publicitatea. De asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile consecutiv.

Pentru aceasta vom propune modificarea de legislație, în așa fel încât numărul de societăți care astăzi sunt gestionate de această agenție AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu niște indicatori foarte buni, și deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare să alergi ca să poți îndeplini indicatorii, să nu mai gestioneze 1400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, ca să ne înțelegem bine, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care nici într-un caz nu pot depăși 200. Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații, dar facem indicatori de performanță și așa mai departe. Și deci, stabilind într-adevăr niște praguri rezonabile, ne putem concentra acolo unde impactul este mare și unde, într-adevăr, indicatorii de performanță trebuie să facă ca cei care sunt în conducere să se zbată din greu să îi îndeplinească, în așa fel încât activele statului român, resursele acestei țări și tot ce administrează aceste companii, să fie bine administrate pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic prin o guvernare mediocră sau printr-o proastă administrare a acestor active, înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră.

Este evident că nu o să fie o procedură simplă pentru că această lege va avea incidență în viitor și această negociere va putea avea loc dacă oamenii, într-adevăr, își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar în mod evident nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură. Este un grup de lucru, care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu și din care fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii. Gândiți-vă la finanțe, energie, economie și așa mai departe.

Aș vrea să vă dau două exemple ca să mă înțelegeți. Unul din indicatorii bancari, după care poți să judeci o bancă, este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Nu mă apuc să vă dau nume de bănci, dar, dacă faceți o verificare, veți vedea acest lucru. Toate băncile statului, ca să fim bine înțeleși. Asta înseamnă că trebuie să vadă dacă într-adevăr nu pot să facă mai mult și cred că e mult loc de mai bine, în așa fel încât să fie administrate mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri și pot să fie lucruri mai bune în economia românească.

Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30 și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție de-abia suntem pe zero. E simplu așa să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului, să-ți mai dea un miliard, un 1,4 miliarde subvenție suplimentară, pentru că ai rămas fără buget. Așa poți să fii performant. Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua și deci e doar o problemă de timp până din nou, dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem și nu îmbunătățim lucrurile, vom reveni de unde am plecat“ -  a precizat premierul Ilie Bolojan. 

Citește și: 

UPDATEPremierul Ilie Bolojan, detalii despre măsurile pentru eficientizare fiscală. Vizate pensiile magistraților și reforma administrației locale (VIDEO)