Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:44 24 04 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Incendiile din Delta Dunării. Cauze, efecte şi soluţii. Pe cine acuză guvernatorul. Ce spune un fost guvernator (galerie foto)

ro

11 Mar, 2019 00:00 1241 Marime text
Conform purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Delta” Tulcea, Florentin Daciu, peste 4.000 de hectare au ars în Delta Dunării. Cel mai nou pământ european are o suprafaţă totală de ‎5.762,16 km². Pompierii luptă zi de zi cu incendiile din Deltă, fiind aproape imposibilă găsirea vinovaţilor. Totuşi, în această regiune există o tradiţie a incendierii stufului vechi, pentru buna creştere a stufului tânăr.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa a discutat atât cu Grigore Baboianu, fost guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cât şi cu actualul guvernator, Mălin Muşetescu, despre efectele, cauzele şi soluţiile care ar putea fi găsite pentru a diminua pagubele.
 

Scurt istoric al stufului din Deltă

 
Stuful din Delta Dunării avea o valoare mare la mijlocul secolului trecut. Era materia primă pentru celuloză şi hârtie, iar regimul comunist a remarcat necesitatea acestuia, construind fabrica de celuloză şi hârtie de la Brăila. Acolo ajungeau sute de tone de stuf, care erau procesate. Totuşi, odată cu căderea regimului lui Ceauşescu, a căzut şi fabrica. Stuful a rămas în Delta Dunării, iar localnicii îl folosesc ca furaj pentru animale. Grigore Baboianu a prezentat o scurtă istorisire a stufului.
 
„În anii 1950-1960, stufului i s-a hărăzit să fie materie primă pentru celuloză şi hârtie. Iniţial, s-a folosit la realizarea unor mici panouri de izolare. Stufitul era folosit în lucrările de construcţii. După care a venit valul transformării stufului în celuloză. S-a construit combinatul de celuloză de la Brăila şi sute de mii de tone de stuf erau trimise către acest combinat. Cea mai mare cantitate recoltată vreodată din Deltă pentru celuloză a fost de 220.000 de tone, după care, din cauza unei exploatări neraţionale cu utilaje prea grele pentru terenul din Deltă, capacitatea de producţie a scăzut foarte mult, ajungându-se prin anii 70 la circa 50-60.000 de tone. Din cauza asta şi funcţionarea combinatului a scăzut foarte mult, iar la începutul deceniului 9 deja nu mai funcţiona combinatul. Stuful nu a mai constituit materie primă pentru celuloză şi hârtie”, a punctat Grigore Baboianu.
 

Incendierea stufului, pericol pentru păsările migratoare

 
De ce este incendiat totuşi stuful? Răspunsul este simplu. Stuful vechi, uscat trebuie înlăturat pentru a face loc stufului tânăr, proaspăt, care răsare primăvara. Cea mai simplă metodă este incendierea sa. Totuşi, acest lucru nu trebuie făcut haotic, necontrolat, căci efectele sunt devastatoare. Cel mai periculos aspect este, însă, deranjarea ciclului reîntoarcerii păsărilor migratoare. Ele încep să apară de la mijlocul lunii martie, iar cuibăritul lor este pus în pericol dacă incendierile continuă. Gabriel Baboianu a explicat clar acest aspect.
 
„În alt plan, localnicii foloseau stufăriile tinere, vegetaţia de primăvară când stuful începe să iasă, ca furaj pentru animale. De aceea, în timpul iernii şi la începutul primăverii dădeau foc la stufăriile uscate ca să lase loc generaţiilor noi de stuf. De când s-a înfiinţat rezervaţia, a rămas ca orice activitate care se întâmplă în Delta Dunării să fie reglementată şi controlată. Dacă biologii stabilesc că pentru îmbunătăţirea habitatului natural din Deltă este necesară incendierea stufăriilor, dar într-o anumită perioadă bine determinată, dar nu mai târziu de 15 martie, rareori 30 martie, când se întorc majoritatea speciilor de păsări călătoare, migratoare, să se practice o astfel de igienizare a stufăriilor. Din păcate, administraţia rezervaţiei în cei aproape 30 de ani de activitate nu a practicat o acţiune de igienizare prin incendiere şi localnicii au făcut-o în mod nelegal, fără să ceară aprobări. Incendiau mici porţiuni din stufăriile uscate, exact pentru scopul pe care vi l-am spus mai devreme”, a declarat Grigore Baboianu.
 
Există o legislaţie la nivel de Biosferă, dar se pare că nimeni nu ţine cont de ea. Şi nu pentru că nu se vrea, ci pentru că localnicii merg pe tradiţie, în timp ce autorităţile sunt lăsate singure să se descurce în elucidarea vinovaţilor. Ei nu pot fi identificaţi uşor. Astfel, pompierii intervin la incendii la un timp relativ mare de la pornire, iar vântul puternic din Delta Dunării este un factor care nu poate fi controlat. Zonele de protecţie pe care ar trebui să le stabilească şi să le implementeze rezervaţia sunt realizate doar dacă lumea anunţă acţiunea.
 
„Ca reglementare generală era: cei care îşi doresc să incendieze anumite porţiuni de stuf din domeniul public naţional, din zona naturală, trebuie să ceară o aprobare la administraţie şi să respecte nişte reguli. Atunci când faci o astfel de incendiere, creezi şi nişte zone de protecţie ca să nu se apropie cu incendiul prea aproape de localităţi. Dar această cerinţă nu a fost mai niciodată respectată şi s-a întâmplat, dar nu a fost nicio locuinţă devastată în Deltă. În Deltă mai este un fenomen pe care localnicii îl ştiu - vântul are mişcări neregulate. Bate dintr-o zonă şi provoacă avansarea incendiului pe o direcţie, iar la un moment dat se schimbă direcţia şi fie este stins, fie dus în altă parte. Nu am înregistrat niciodată un incendiu de casă din pricina stufăriilor. Ei nu incendiază stufăriile din preajma locuinţelor. Sunt zonele mai îndepărtate, printre luciile de apă, îşi iau măsurile de protecţie. Dar niciodată nu s-a făcut o incendiere cu reguli”, a spus Grigore Baboianu.
 

„Delta nu este o ţară a nimănui, trebuie respectate regulile“

 
În urmă cu câţiva ani, a fost început un proiect care nu a fost însă finalizat nici acum. Este vorba de un proiect transfrontalier prin care să se instaleze stâlpi cu camere de supraveghere care să monitorizeze permanent activitatea din Delta Dunării, astfel încât să se identifice şi să se intervină prompt la incendii. Acest proiect încă se află în curs de implementare.
 
„Este de datoria administratorului, a cercetătorilor care au în atenţie ceea ce se întâmplă în Delta Dunării să aplice nişte măsuri, dar totodată şi localnicii ar trebuie să înţeleagă că Delta nu este o ţară a nimănui, trebuie să se respecte nişte reguli”, a subliniat fostul guvernator.
 
Proiectul transfrontalier a fost început de un guvernator, dar va fi finalizat de actualul? Grigore Baboianu a spus că, în momentul în care a plecat de le rezervaţie, acel proiect se apropia de sfârşit. Actualul guvernator al rezervaţiei, Mălin Muşetescu, spune că proiectul se va realiza în acest an.
 
„Cât am lucrat acolo, se discuta de un proiect de cooperare transfrontalieră prin care în Delta Dunării să se instaleze nişte stâlpi cu camere de luat vederi pentru supraveghere a stufăriilor, astfel încât să se sesizeze mai repede orice încercare de declanşare a unui incendiu şi de a grăbi măsurile de intervenţie”, a spus Grigore Baboianu.
 

Proiectul transfrontalier ar trebui finalizat anul acesta

 
Potrivit actualului guvernator al Deltei Dunării, Mălin Muşetescu, proiectul transfrontalier la care făcea referire Grigore Baboianu ar trebui să fie finalizat în acest an, după ce au fost mai multe probleme cu instalarea stâlpilor în diverse zone. „Au fost numai probleme cu instalarea stâlpilor, cu PUZ-uri, cu PUG-uri. Am avut şi o problemă cu instalarea graniţei la Chilia. Se rezolvă, căci am găsit nişte soluţii tehnice. Teoretic, ar trebui în 5-6 luni să se finalizeze”, a declarat Mălin Muşetescu.
 

Tradiţie versus pericol

 
Problema pe care o ridică guvernatorul Mălin Muşetescu ţine de reticenţa autorităţii locale din zonă, cât şi a populaţiei. Vorbeşte de un obicei periculos deprins de mulţi, nu doar în Deltă, cât şi în ţară. Este vorba de incendierea haotică a vegetaţiei uscate. Nu este o noutate în Deltă, căci, aşa cum explicam mai sus, acest lucru se întâmplă de ani buni. Totuşi, puţini sunt cei care vin şi iau autorizaţie.
 
„Nu e rezolvată cauza. Putem să monitorizăm efectele. Este normal să punem foc sau nu este normal? Există o lege, dar până acum s-a mers pe ideea căci aşa e tradiţional, că nu se regenerează stuful. Numai că sunt acţiuni haotice, scăpate de sub control. Lucrurile se întâmplă la nivelul ţării, este o modă. Oamenii, în general, nu au făcut treaba asta după 15 martie. Au făcut-o după. Cam aşa dădeau ei foc. Ştiţi cum este cu tradiţia, tradiţia este tradiţie, dar eu consider că multe dintre actele astea sunt acte de vandalism, de oameni inconştienţi. Oamenii vin. Vin concesionarii şi cer autorizare de incendiere a vegetaţiei uscate. Li se dă pe o anumită perioadă, nu oricând, cu monitorizare. Ceea ce fac particularii prin Deltă nu este în ordine. Este imposibil să îi prinzi. După părerea mea, cei care trec cu barca aruncă puţină benzină pe stuf, apoi îi dau foc, ăia pot intra la ce e mai grav în lege şi trebuie pedepsiţi. Dar este imposibil să îi prinzi. Ar trebui să punem pe fiecare canal camere video, paznici. Este o problemă care ar trebui rezolvată cu populaţia, în primul rând. Dacă mergi în primării, primarii spun că aşa e normal, că pe vremuri se exploata stuful”, a adăugat guvernatorul.
 
Suntem totuşi la doi paşi de o posibilă tragedie. În Grecia, incendiile au curmat şi vieţi omeneşti, iar vinovaţii abia au fost identificaţi de autorităţi. Dacă s-ar întâmpla o tragedie în Deltă, acelaşi scenariu ar fi. Decât să fie găsite soluţii post-dezastru, este bine să existe prevenţie. De aceea, rezervaţia va încerca să comunice cu localnicii, pentru a-i face să conştientizeze efectele incendierilor necontrolate.
 
„Lucrurile sunt uşor scăpate de sub control. Este o problemă de reacţie socială aici. Cred că ar trebui să o lămurim în comunităţile locale. Nu cred că rezolvăm problema, dar ca amploare ar trebui să scadă fenomenul. Mai avem un pic şi devine sport naţional. Sunt mulţi care arată cu degetul către rezervaţie. Rezervaţia nu are cum să monitorizeze 100% mişcările lor şi intenţiile de piromani. Ce facem? Punem jandarmi pe câmpuri? Dau foc în veselie în ţară. Ciobanii fac treaba asta, tot felul de localnici. Este greu să îi prinzi la faţa locului. La greci au fost incendii serioase, care s-au lăsat cu pagube materiale şi vieţi omeneşti şi abia au fost prinşi vinovaţii”, a spus Mălin Muşetescu.
 

Vacile sunt „de vină“

 
Un aspect la care, probabil, nimeni nu se gândeşte este legătura dintre vaci şi incendii. Potrivit lui Mălin Muşetescu, un fenomen incredibil să întâmplă de puţin timp în Deltă. Este vorba de creşterea vacilor băltăreţe. Peste 20.000 de vaci trăiesc în Delta Dunării, cu mult peste cât ar putea să suporte. Problema este alta. De doi ani este carantină acolo, astfel că bovinele nu pot fi exploatate, nu produc nimic decât pagube. Asta pentru că sunt lăsate libere, nu pot fi vaccinate sau îngrijite corespunzător. Mai mult, peste 60% dintre incendii sunt cauzate de crescătorii de vaci, pentru a avea animalele ce să mănânce. Astfel, stuful uscat este înlăturat prin ardere, făcând posibilă dezvoltarea unei noi generaţii de stuf. De asemenea, ele calcă pe flora şi fauna din rezervaţie, perturbând legile naturii.
 
„Singura soluţie este educaţia. Şi autorităţile, nu numai rezervaţia, ci printr-o muncă comună, să găsească o soluţie pentru ceea ce reclamă şi locuitorii. Al doilea aspect de menţionat este că sunt foarte multe vaci, cu mult peste capacitatea de suport a Deltei la ora actuală. Sunt crescători cu 2-300 de vaci care le ţin libere. Nu există o lege a păşunatului a Deltei la ora asta. Totul se face haotic. Aceşti posesori de vaci dau ei foc la stuf, cu mâna lor. De ce? Sunt vaci speciale, băltăreţe se numesc, care mănâncă stuful crud, când creşte. Intră în zonele astea semi-mlăştinoase şi mănâncă acest stuf. Crescătorii de vaci incendiază stuful vechi pentru a face loc stufului nou şi vin vacile şi păşunează”, a spus Muşetescu.
 
În prezent, guvernatorul lucrează la un regulament menit a reduce efectele devastatoare ale incendiilor.  

Sursa foto: ISU Tulcea 

Ti-a placut articolul?

Comentarii