Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:00 25 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

INCDM Se organizează expediții științifice de evaluare a stocurilor de rapană la Marea Neagră

ro

05 Oct, 2020 11:30 730 Marime text
  • Expedițiile de cercetare vor oferi o estimare a distribuției, abundenței, dimensiunii și structurii de vârstă a populației de rapana din Marea Neagră.
  • Rapana venosa, specie originară din vestul Pacificului, a fost semnalată pentru prima dată în Marea Neagră în 1946 în Golful Novorossiysk (Rusia).
Considerată inițial o specie marină invazivă dăunătoare, gasteropodul Rapana venosa este acum exportat la nivel global și generează venituri de milioane de dolari pent Sub egida Comisiei Generale pentru Pescuit din Marea Mediterană (GFCM) și în cadrul proiectului BlackSea4Fish, această cercetare va marca primul pas către gestionarea rațională a acestei resurse importante pentru regiune. După finalizarea a peste 300 de traulări, expedițiile de cercetare vor oferi o estimare a distribuției, abundenței, dimensiunii și structurii de vârstă a populației de rapana din Marea Neagră.

 Deoarece în prezent se exploatează aproape de limita sa durabilă, Bulgaria, Georgia, România, Turcia și Ucraina și-au unit forțele pentru a lansa expediții comune de evaluare a stocurilor acestei specii în Marea Neagră.

Sub egida Comisiei Generale pentru Pescuit din Marea Mediterană (GFCM) și în cadrul proiectului BlackSea4Fish, această cercetare va marca primul pas către gestionarea rațională a acestei resurse importante pentru regiune. După finalizarea a peste 300 de traulări, expedițiile de cercetare vor oferi o estimare a distribuției, abundenței, dimensiunii și structurii de vârstă a populației de rapana din Marea Neagră.

Rapana venosa, specie originară din vestul Pacificului, a fost semnalată pentru prima dată în Marea Neagră în 1946 în Golful Novorossiysk (Rusia), una dintre cele mai aglomerate zone comerciale ale mării, unde se crede că a fost transportată prin biofouling.

În deceniile următoare, în timp ce alte specii bentice au suferit din cauza deteriorării condițiilor ecologice din regiune, populația de rapana a continuat să prospere datorită fecundității sale ridicate și toleranței largi la salinitate, poluarea apei și deficiența de oxigen.

Natura sa prădătoare, lipsa concurenței din partea altor gasteropode și abundența potențialelor specii din spectrul său de hrană au contribuit în continuare la facilitarea adaptării cu succes a acesteia în Marea Neagră. Între timp, în paralel cu extinderea rapanei, s-au observat reduceri accentuate ale stocurilor speciilor comerciale de moluște cu care se hrănește (îndeosebi stridii și midii). Mai mult decât atât, de la începutul anilor 1980, a apărut o piață profitabilă pentru această specie în Orientul Îndepărtat, Coreea de Sud, Japonia și China plătind prețuri ridicate pentru carne congelată și prelucrată de rapana.

În 2018, evaluările GFCM au arătat că rapana este acum recoltată aproape de randamentul maxim durabil (MSY = Maximum Sustainable Yield). Această situație este un exemplu remarcabil care ilustrează provocările în gestionarea speciilor invazive non-indigene (NIS = non-indigenous species): ar trebui ca biomasa speciei să fie menținută cât mai scăzută posibil, pentru a reduce daunele aduse ecosistemului, sau ar trebui menținută la un nivel care poate obține un randament maxim durabil, considerând rapana o resursă importantă din punct de vedere economic?


„Pentru a obține mai multe informații despre această specie, a fost stabilit un program de cercetare în conformitate cu Recomandarea GFCM/42/2018/9”, a explicat coordonatorul proiectului BlackSea4Fish, Dr. Nazli Demirel. „În acest context, pentru prima dată la Marea Neagră, țările riverane au colaborat îndeaproape pentru a stabili un protocol comun de realizare a unor expediții științifice care să permită o gestionare holistică a rapanei în regiune”.


Institutul Central de Cercetare în Domeniul Pescuitului (SUMAE) al Ministerului Agriculturii și Silviculturii din Turcia este prima instituție din șase care a demarat expediția. În acest moment, este rândul Institutului Național pentru Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM Constanța, România) să demareze cercetările în apele românești, acoperind 50 de stații pe durata a 20 zile.

INCDM are ca obiect de activitate aspectele legate de mediul marin din România, inclusiv pescuitul, și a fost implicat activ în proiectul BlackSea4Fish încă de la începutul acestuia în 2016.
 

„Având în vedere variabilitatea ridicată a capturilor și a structurii populaționale înregistrate în diferite zone ale Mării Negre, România a susținut ideea aprofundării cunoașterii stocurilor, structurii populaționale, distribuției și etologiei rapanei, în baza căreia să fie fundamentate măsurile adecvate unei exploatări durabile a speciei. Astfel, în baza propunerii Grupului de Lucru pentru Marea Neagră, GFCM a adoptat Recomandarea GFCM/42/2018/9, prin care s-a stabilit programul de cercetare a stocurilor de rapana, la care astăzi participăm alături de ceilalți parteneri de la Marea Neagră.

În România, expediția de toamnă a demarat în data de 1 octombrie la bordul navei de cercetare a INCDM Steaua deMare 1, acoperind o rețea de 50 de stații, situate pe întreg litoralul românesc”, a declarat dr. ing. Simion Nicolaev, Director General al INCDM.


Aceste expediții de cercetare vor fi efectuate de două ori pe an, pentru o mai bună înțelegere a variațiilor acestei resurse în timp (anual și sezonier) și spațiu.

Sursa foto: Facebook/ Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" INCDM
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii