România, relații diplomatice FOTO. Turkmenistan- Un mozaic de măreție istorică și avânt economic în inima Asiei Centrale

Pe 27 septembrie, Turkmenistan celebrează Ziua Independenței, un eveniment național major care marchează proclamarea independenței țării de Uniunea Sovietică. Această zi este marcată anual prin parade militare, spectacole economice și culturale, concerte și focuri de artificii, comemorând națiunea și realizările sale. 

 În inima Asiei Centrale, se întinde o națiune a cărei denumire, Turkmenistan, evocă istoria glorioasă a „Țării Poporului Turkmen”. Aici, unde deșertul întâlnește marea și unde trecutul este la fel de vast ca orizontul, se află capitala Așgabat – al cărei nume se traduce poetic ca „Orașul Dragostei”. Acesta nu este doar un simplu centru administrativ, ci o metropolă care simbolizează avântul național de la proclamarea independenței față de Uniunea Sovietică, pe 27 octombrie 1991.


Miracolul economic și energia care sfida deșertul

Pe plan mondial, Turkmenistanul face senzație prin performanța sa economică remarcabilă, poziționându-se pe locul cinci în topul țărilor cu cea mai rapidă creștere a Produsului Intern Brut (PIB). Această expansiune spectaculoasă este susținută de o rezervă impresionantă de resurse naturale, fiind un exportator cheie de gaze naturale. Cu un gazoduct vital care alimentează China și cu rolul său potențial în proiecte energetice majore europene precum Nabucco, Turkmenistanul și-a consolidat statutul de jucător strategic pe harta energetică globală.

De asemenea, țara nu este doar un nod energetic, ci și un coridor de tranzit. O prelungire a importantului Drum European E60 străbate teritoriul, legând orașe majore și facilitând comerțul pe o rută străveche, dar reînviată. Toate tranzacțiile interne se desfășoară sub simbolul mândru al monedei naționale, manatul turkmen (TMT).


Peisajele Vaste: De la Karakum la Marea Caspică

O mare parte din Turkmenistan este definită de Deșertul Karakum (Nisipul Negru), o întindere vastă care conferă peisajului un caracter unic, dar care este îmblânzită prin ingeniozitate umană. Deșertul este străbătut de fluviul Amudaria, cel mai mare din țară. De la acesta se ramifică strategicul Canal Karakum, care irigă pământurile agricole din sud, transformând zonele aride în terenuri fertile la poalele munților Kopetdag. În vest, națiunea se deschide spre Marea Caspică, oferind o poartă către restul lumii.


Un alt fenomen natural care fascinează vizitatorii este craterul de gaz de la Derweze, supranumit „Poarta Iadului”. Această minune naturală, cu flăcările sale spectaculoase care luminează deșertul, a devenit un simbol al resurselor ascunse ale pământului turkmen.



Ecourile Istoriei: Moștenirea de 5.000 de ani și Siturile UNESCO

Istoria Turkmenistanului se întinde pe mai multe milenii, fiind una dintre cele mai vechi civilizații ale lumii, cu vestigii arheologice vechi de 5.000 de ani descoperite pe teritoriul său. Această adâncime istorică este celebrată prin includerea a trei situri majore pe prestigioasa listă a Patrimoniului Mondial UNESCO:Merv, ruinele unuia dintre cele mai importante orașe pe legendarul Drum al Mătăsii, Nisa, fortificațiile care mărturisesc măreția Imperiului Part, Kunja-Urgentch, un sit care conservă rămășițele unui centru cultural și comercial influent.



Această istorie bogată este moștenirea poporului turkmen, a cărui limbă turkmenă este limba oficială a statului. Cu o populație de peste 6 milioane de locuitori, majoritatea fiind de confesiune musulmană, Turkmenistanul reușește să își păstreze identitatea culturală puternică, privind cu optimism spre viitorul său definit de creștere și splendoare.


România a recunoscut independentă de stat a Turkmenistanului la 20 decembrie 1991

România a recunoscut independentă de stat a Turkmenistanului la 20 decembrie 1991. La 21 iulie 1992, România şi Turkmenistan au stabilit relații diplomatice.

Relațiile bilaterale au cunoscut un parcurs ascendent, configurându-se într-un parteneriat special cu valențe strategice.

Contactele politice bilaterale de nivel au fost frecvente. Relevantă a fost vizita oficială în Turkmenistan a președintelui României (11-12 octombrie 2012), ca răspuns la vizita președintelui Turkmenistanului în România (10-11 mai 2011). Cu acea ocazie, a fost adoptat Planul de Acțiuni pentru punerea în aplicare a Declarației Comune a președinților României şi Turkmenistanului. Documentul prevede, printre obiective, stabilirea unui parteneriat energetic cu Turkmenistan, menit să valorifice tradițiile celor două țări în explorarea, exploatarea şi transportul de gaze naturale şi ţiţei către Europa, precum şi promovarea cooperării în alte domenii de activitate.

Domeniile de acțiune bilaterală în relația cu Turkmenistanul sunt subsumate palierelor politic, economic, energetic, cultural și educațional.

Sectorul energetic şi industria adiacentă reprezintă o prioritate a colaborării. Din perspectiva UE, Turkmenistanul este privit ca furnizor de gaze pentru proiectul Coridorului Sudic, de aprovizionare energetică.

Cooperarea în domeniul transporturilor s-a substanțializat şi are ca obiectiv concretizarea proiectului Rutei de transport internațional Marea Neagră-Marea Caspică, convenit prin Planul de Acţiuni, semnat de preşedinţii României şi Turkmenistanului în cadrul vizitei oficiale de la Aşhabad, din octombrie 2012. În acest context, prezintă relevanță şi cooperarea între porturile Constanţa şi Turkmenbaşi, în măsură să asigure accesul mărfurilor din Asia Centrală şi Caucaz spre Europa, valorificând facilitățile de tranzit ale portului Constanța și fluviului Dunărea, de căi de acces spre Europa.

Ca stat membru al UE, România susține dezvoltarea dialogului UE cu Turkmenistan în cadrul formatelor de cooperare (Strategia UE pentru Asia Centrală) şi se implică în realizarea obiectivelor stabilite prin acest document, îndeosebi în domeniile conectivitate, educație, managementul resurselor de apă.
 




Adrese utile
 



Notă: Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.

 

PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Sursa foto: unspalsh.com, pixabay.com , Wikipedia.org




Citește și:

România, relații diplomaticePapua Noua Guinee- O lume de mistere și aventură și-a proclamat independența pe 16 septembrie (FOTO)