Efectul RO-ALERT Cum blochează alertele repetate liniile de urgență din cauza panicii populației. Iată situația și pentru Constanța și Tulcea!

Sistemul RO-ALERT generează un efect secundar periculos, unde alertele sonore declanșează panică și blochează liniile 112 cu apeluri non-urgente în primele 30 de minute după emitere.

Datele indică, de asemenea, o creștere a accidentelor rutiere ușoare și a atacurilor de panică, cauzate de stresul sonor al notificărilor.

Mai exact, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) emite mesaje de alertă pe telefoane, în timp ce Serviciul de Ambulanță și Poliția Locală înregistrează apelurile de urgență generate ulterior.

Numărul total de mesaje RO-ALERT emise într-un județ (de exemplu: pentru urși, vreme rea, incendii, notificări de adăpostire, drone etc.) versus numărul de apeluri la 112 înregistrate în următoarele 30 de minute după alertă (apeluri de panică sau speculații) și numărul de accidente rutiere minore provocate de sperietura sunetului de alertă, sperie populația.

În timp ce IGSU trimite avertizări, liniile 112 se înroșesc instant cu apeluri de la cetățeni speriați care doar cer detalii. Acest blocaj informațional pune în pericol urgențele reale.

Sistemul național de avertizare a populației, RO-ALERT, dezvoltat de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), generează un efect secundar în comunități.

Deși a fost gândit ca un instrument vital pentru salvarea de vieți, statisticile oficiale arată că fiecare alertă emisă pentru urși, fenomene meteo extreme sau incendii și avertizări de căderi de obiecte periculoase sau drone, declanșează un val instantaneu de panică și un blocaj logistic la nivelul serviciilor de intervenție.


Conform datelor centralizate din rapoartele Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și ale inspectoratelor județene, în primele 30 de minute după transmiterea unui mesaj RO-ALERT, numărul apelurilor la 112 crește spectaculos.

De exemplu, în anul anterior, 2025, operatorii STS au gestionat 8.809.009 apeluri, dintre care 63,84% au fost urgențe reale, iar 36,16% (peste 3,18 milioane) au fost apeluri non-urgente, evidențiind că o treime din activitate este blocată de solicitări nejustificate.

Datele statistice oficiale indică, de asemenea, că 71,9% dintre urgențe au fost cazuri medicale, iar 24.704 apeluri au fost procesate în limbi străine, potrivit informațiilor de pe site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Problema majoră este că peste 35% dintre aceste apeluri reprezintă solicitări non-urgențe din partea unor cetățeni panicați, care blochează liniile doar pentru a cere informații suplimentare, în ciuda ghidurilor oficiale care interzic acest lucru.

Acest blocaj are efecte directe în teren, în timp ce operatorii 112 gestionează întrebări repetitive născute din frică, urgențele medicale reale și accidentele grave riscă să rămână în așteptare.


De cele mai multe ori, medicii de pe ambulanțe se confruntă cu o creștere a solicitărilor pentru atacuri de panică în rândul persoanelor vulnerabile sau în vârstă imediat după declanșarea alertei.

În paralel, polițiștii rutieri înregistrează o corelație directă între momentele emiterii mesajelor în trafic și creșterea numărului de tamponări ușoare (accidente fără victime), provocate de șoferii care se sperie de avertizarea stridenta și frânează brusc sau își pierd concentrarea la volan.

Experții avertizează că repetarea obsesivă a alertelor pentru riscuri minore riscă să dezvolte „oboseala de alertă”, un fenomen periculos în care cetățenii ajung să dezactiveze complet sistemul din setările telefoanelor mobile, rămânând complet expuși în cazul unor catastrofe majore, așa cum se întâmplă des în rândul locuitorilor din Tulcea, de exemplu.

Potrivit datelor din site-ul STS, numărul persoanelor care sună repetat sau cu rea-intenție rămâne semnificativ: 2.262.177 de astfel de apeluri au fost preluate în 2025.
În aceste cazuri, potrivit legislației, Serviciul de Telecomunicații Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliția Română, în vederea identificării și sancționării acestora.

În astfel de momente, menținerea unui comportament responsabil cu privire la apelarea 112 este esențială pentru a asigura continuitatea și deservirea prioritară a cazurilor grave, ce necesită asistență imediată.
 
Comparând datele cu privire la situația națională, județele cu cele mai bune rezultate în ceea ce privește utilizarea adecvată a Serviciului 112 sunt: Cluj, București-Ilfov și Bihor.

Situația din Dobrogea: Zeci de mii de apeluri non-urgente la 112 în Constanța și Tulcea

Constanța nu se numără ca rezultat al cetățenilor care au ales să utilizeze responsabil numărul 112, potrivit datelor.

Harta serviciului 112 pe anul 2026 din site-ul STS arată că, în județul Constanța, dintr-un total de 129.366 de apeluri, un număr îngrijorător de 38.457 au fost apeluri non-urgente.

Mai exact, statistica evidențiază o presiune asupra sistemului 112 din Constanța, unde peste 38.000 de apeluri au fost înregistrate ca non-urgente, reprezentând o parte semnificativă din totalul apelurilor primite.

De asemenea, harta serviciului 112 pe anul 2026 arată că, și în județul Tulcea, dintr-un total de 48.107 apeluri, un număr semnificativ de 17.698 au fost apeluri non-urgente.

Putem observa astfel, că așa se încarcă inutil sistemul 112 din Tulcea, unde peste 17.000 de apeluri au fost înregistrate ca non-urgente, reprezentând o proporție foarte mare din totalul apelurilor primite.
 
Atât timp cât mare din apeluri sunt generate de cetățenii care folosesc linia de urgență ca pe un serviciu de informații (adică întrebări suplimentare după o alertă RO-ALERT), explică faptul că frica indusă în urma unui astfel de mesaj blochează secundele vitale de care are nevoie un pacient cu infarct sau un șofer captiv într-un accident rutier grav, de exemplu.

De aceea, este vital să înțelegem că secundele pierdute în panică blochează exact timpul în care un om aflat în pericol de moarte ar putea fi salvat. Înainte de a suna la 112 pentru o simplă curiozitate legată de alertă, gândește-te că pe fir ar putea fi cineva care își trăiește ultimele secunde și are nevoie disperată de ajutor.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.