Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:16 20 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Cel mai tânăr muftiu din istoria României, Muurat Iusuf, aniversează 43 de ani

ro

18 Aug, 2020 00:00 1175 Marime text

Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, originar din orașul Medgidia, împlinește, astăzi, 18 august, 43 de ani.
 
În urmă cu 15 ani, la jumătatea lunii septembrie, era ales, la doar 28 de ani, pentru prima dată, șef al cultului musulman, la expirarea mandatului de cinci ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai, cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam.
Din Sura-Islam (Colegiu Sinodal) fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”.
 
A început sã înveţe în România, dar pentru a putea studia teologia islamică şi-a continuat şcolarizarea începând din anul 1991 în Turcia – astfel a absolvit Liceul Teologic din Edirne în 1994.
 
Între 1994 şi 1995 a urmat cursuri TÖMER de perfecţionare a limbii turce, iar în 1995 a fost admis la Facultatea de Teologie a Universităţii 19 Mai din Samsun pe care a absolvit-o în anul 2000.
 
Muurat Iusuf s-a întors în România şi a început serviciul în slujba comunităţii musulmane. A pornit prin a preda religia islamică la Şcoala Constantin Brâncuşi din Medgidia.
 
Din 2001 a activat în cadrul Muftiatului Cultului Musulman din România îndeplinind funcţia de consilier de cult. În acelaşi an este numit membru al Comisiei Naţionale de eliberare a programelor analitice la disciplinele teologice.
 
De asemenea a predat religia islamică în liceele Traian, Ovidius şi la Colegiul Naţional Mircea cel Bãtrân din Constanţa.
 

Totodată şi-a continuat studiile în domeniul teologic la Facultatea de Teologie a Universităţii Valahia din Târgovişte – obţinând titlul de master în urma susţinerii lucrării ’’Ethosul Juridic Islamic şi Creştin din Dobrogea’’.
 
Este doctorand al Facultatăţii de Teologie, Universitatea ’’Ovidius’’ din Constanţa, sub conducerea ştiinţifică a Pr. Prof. Dr. Nicolae Dură, cu tema tezei de doctorat ’’Drepturile omului conform Dreptului Islamic şi Dreptului Canonic’’.
 
Este cunoscător al limbii turce, al limbii arabe şi al limbii engleze, și pasionat de istorie.
În timpul liber practică fotbalul sau tenisul de masă.
 
Este căsătorit cu Güler şi împreună au doi copii: Zehra şi Muhammed Emin.
 
 
În anul 1877, Cultul Musulman din România este organizat în patru muftiate. Între cele două războaie mondiale, prin contopire au rămas numai două, iar în 1943, muftiatele din Tulcea şi Constanţa s-au unificat, formând un singur muftiat (centru de cult), cu sediul în Constanţa.
Practica religiei islamice constă în: îndeplinirea slujbelor zilnice (namaz); postul Ramadanului de 30 de zile pe an; vizitarea Kaabei din oraşul Mecca şi pelerinajul la mormântul lui Muhamed; ajutorarea celor lipsiţi; păstrarea trează în memorie a mărturisirii de credinţă şi pronunţarea ei zilnică.
Conform Secretariatului de Stat pentru Culte, unitatea de bază a cultului este comunitatea, care cuprinde toţi credincioşii musulmani dintr-o localitate şi este condusă de un comitet compus din 5-7 membri aleşi pe o perioadă de patru ani. În România funcţionează 50 de comunităţi musulmane şi 20 de filii răspândite în judeţele Constanţa (63 unităţi), Tulcea (4) şi câte o unitate în judeţele Brăila, Galaţi şi municipiul Bucureşti.
Lăcaşurile de rugăciune musulmane din România sunt de două  categorii: geamia şi mesgidul; în total sunt 81 lăcaşuri de cult.
Sunt monumente istorice: geamia centrală şi geamia Hunchiar, ambele din Constanţa; geamia Esmahan Sultan din Mangalia; geamiile din Medgidia, Hârşova, Amzacea, Babadag şi Tulcea. Celor de mai sus li se adaugă şi cavoul lui Gasi Ali Paşa şi al lui Saru Saltâk Dede din Babadag.
Personalul clerical musulman din România este format din: hatipi, imami, muezini. În prezent, cultul musulman are 35 de imami.
Credincioşii musulmani din România sunt în număr de 64.337, conform recensământului din 2011, dintre care marea majoritate  trăiesc în judeţul Constanţa, o parte  în judeţul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane, ca: Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu  Severin etc.
Baza materială a cultului se realizează prin contribuţii benevole de la credincioşi, donaţii şi subvenţii acordate de stat şi organizaţii religioase islamice internaţionale, taxe pentru serviciile religioase, vânzarea de pliante, broşuri, ilustrate, taxe de vizitare a unor monumente islamice, venituri de la diferite terenuri şi imobile proprietate de cult etc.
     Cultul musulman are în proprietate 108 cimitire.
     În perioada 1880-1967, la Babadag şi apoi la Medgidia, a funcţionat Seminarul teologic al Cultului Musulman, care, din lipsă de cursanţi, şi-a suspendat activitatea. Din anul şcolar 1993-1994 Seminarul teologic de la Medgidia şi-a reluat activitatea, având şi o secţie pedagogică.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii