Cearistii, nemultumiti de amestecul Guvernului in treburile lor

Atacuri concertate la adresa caselor de ajutor reciproc

La patru luni de la aparitia in Monitorul Oficial a Legii numarul 135, care modifica Legea numarul 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor, ce a provocat un adevarat scandal, de o parte fiind Banca Nationala a Romaniei, iar de cealalta parte, casele judetene de profil, un nou act normativ emis de Executiv vine de data aceasta sa tulbure apele acestor institutii * Este vorba de Ordonanta de Urgenta numarul 74 din 28 august, publicata in M.O. 629 din 3 septembrie anul acesta, care modifica pentru a doua oara legea mai sus-amintita * Potrivit declaratiei lui Paul Ionescu, contabilul UJCAR Constanta, acest act normativ desfiinteaza efectiv casele de ajutor reciproc ale salariatilor * Conducerea Uniunii Judetene a Caselor de Ajutor Reciproc Constanta protesteaza in legatura cu amestecul unor institutii ale statului in problemele lor, mai ales ca, de peste un secol de cand functioneaza, nu s-a demonstrat niciodata ca ar putea aduce prejudicii membrilor sai * In componenta CAR Constanta sunt peste o suta de case, cu zeci de mii de membri

Scandalul privind imixtiunea unor institutii ale statului in activitatea caselor de ajutor reciproc provoaca tot mai multe nemultumiri ale membrilor care compun organizatiile constantene de intrajutorare, si aceasta in doua randuri numai anul acesta. Si nu oricum, ci prin acte normative emise de Parlament si, ulterior, de Executiv. Primul document legislativ conceput in acest sens a fost Legea numarul 135 pentru modificarea Legii numarul 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor, care a starnit o avalansa de nemultumiri din partea caselor teritoriale de profil. Nemultumirile acestora s-au amplificat si dupa o interventie a viceguvernatorului BNR, care declara ca institutiile de acest tip pot deveni prin respectivul act normativ institutii de tip FNI sau Caritas, iar CAR-urile vor constitui formele periculoase de subminare a economiei nationale si a securitatii financiare a cetatenilor.

Pentru a doua oara intr-un an, in vizorul guvernantilor

Pentru ca nu era destul de modificata si completata, la numai patru luni de cand Parlamentul a facut varza Legea numarul 122, prin Legea numarul 135, Executivul a emis o si el o Ordonanta de Guvern avand numarul 74, care modifica din nou Legea numarul 122. Documentul legislativ a fost deja publicat in Monitorul Oficial al Romaniei numarul 629 din 3 septembrie. Vlademir Munteanu, presedintele UJCAR Constanta, ne declara ca modificarea, in numai cateva luni, de doua ori a unei legi a unor organizatii obstesti care functioneaza pasnic de ani de zile nu poate decat sa dea de gandit tuturor celor care fac parte din CAR-uri, mai ales ca acest nou act normativ efectiv le desfiinteaza, iar punerea ei in aplicare ar insemna confiscarea economiilor depuse de membri. In toata istoria functionarii, membrii au depus la CAR economii sub forma de fond social rambursabil care au constituit sursa imprumuturilor. Ordonanta mentionata stabileste, printre altele, ca sursa pentru fondul utilizat in vederea acordarii de imprumuturi "cotizatiile lunare", la care se pot adauga "taxe, dobanzi, donatii, sponsorizari". "Membrii CAR nu au trait niciodata din taxe, dobanzi, donatii si mai ales din sponsorizari, ci ei s-au ajutat singuri, unii pe altii, prin sumele pe care le depun si care efectiv constituie sursa sprijinului lor financiar", ne-a declarat si Paul Teodor Ionescu, contabilul UJCAR Constanta.

Noul act normativ este construit cu inexactitati

"Un nou articol introdus in Legea numarul 122 spune ca aceste organizatii "nu pot atrage depozite de orice natura sau fonduri rambursabile decat taxele, dobanzile, donatiile si sponsorizarile", este clara intentia Executivului de a bloca functionarea sistemului", ne-a mai spus Teodoru. Cearistii mai spun ca noul act normativ este sustinut in Expunerea de motive de doua erori grosolane, prima fiind aceea ca Legea numarul 135/2005 "ar permite CAR-urilor acordarea de imprumuturi si altor persoane decat propriilor membri", fiind greu de inteles o atat de rea-intentie, subliniata chiar de catre Consiliul Legislativ, deoarece la art. 1=B9 alin. 3 se precizeaza expres: "Casele de ajutor reciproc ale salariatilor acorda imprumuturi numai membrilor lor". Cea de-a doua este aceea ca CAR-urile vor putea constitui depozite. Or, nici legea initiala, nici cea care o modifica nu fac vreo referire la depozite si nu creeaza nici o conditie pentru infiintarea de depozite de orice natura, aceasta constituind obiectul de activitate al bancilor comerciale. Pentru prima data se vorbeste despre depozite chiar in Ordonanta 74 a Guvernului. Acelasi act normativ incearca, de asemenea, sa revina la exprimarea "CAR-urile se pot asocia", si nu "CAR-urile se asociaza". Surse credibile ne-au declarat ca dezbaterile pe aceasta tema din Comisia Juridica a Senatului au conchis ca exprimarea din Legea numarul 135 nu ar aduce nici o atingere libertatii de asociere, ci creeaza conditiile pentru cei care folosesc aceasta lege sa se integreze in sistemul institutionalizat creat, sa depuna bilanturi contabile in fiecare an si sa poata fi supravegheati si controlati in conditiile legii. Se mai incearca o propunere de organizare pe criterii geografice, complet inaplicabila si care ar duce la desfiintarea CAR-urilor din invatamant, sanatate, CFR, a celor din diferite societati cu sucursale sau puncte de lucru in teritoriu.

CAR-ul, salvarea saracului

Desi viceguvernatorul BNR spune ca "noua lege face din CAR-uri niste banci mai mici, in actul normativ la care facem referire nu exista cuvantul banca si nici o sintagma care sa asimileze sau sa se asemene caselor de ajutor reciproc ale salariatilor cu institutiile bancare, ceea ce demonstreaza ca in consideratiile respective s-a operat cu extrapolari nepermise, artificiale, daunatoare, fara temei legal, moral sau profesional". "Daca legiuitorul ar fi dorit sa ne transforme CAR-urile in banci, nimic nu l-ar fi impiedicat sa o faca in mod expres", ne-a mai spus Ionescu. In momentul de fata, la nivel national functioneaza aproape patru mii de case de ajutor reciproc, la care sunt inscrisi peste 1,6 milioane de membri CAR. In judetul Constanta exista peste o suta astfel de case, cu zeci de mii de membri. Cativa membri ai CAR-urilor cu care am stat de vorba ne-au spus ca banii pe care ii iau de aici le-au fost mereu de ajutor. "Este bine cunoscut ca, inainte de Revolutie, cand aveai de cumparat ceva de valoare, singura solutie era imprumutul la CAR", ne-a declarat un "cearist" de cand se stie, dupa cum s-a autointitulat. "Voiai un frigider, sa repari casa, sa cumperi o mobila, cu doi giranti, care de fapt erau mai mult de forma, luai imediat imprumutul si iti faceai treaba", ne-a mai spus acesta. Casele de ajutor reciproc sunt, potrivit statutelor proprii, institutii financiare non-profit, care ofera membrilor sai produse de economii si imprumuturi in conditii foarte avantajoase, folosind economiile membrilor sai pentru a finanta imprumuturi acordate acelorasi membri, cu o dobanda avantajoasa. Mai precis, platesc celor care economisesc pentru folosirea banilor lor. Dobanda este un beneficiu corect pentru folosirea acestor bani, dar si un stimulent pentru a economisi mai mult. Numai anul trecut au fost efectuate, prin casele de ajutor reciproc afiliate la CAR Constanta, cu dobanda mica, peste 30.000 de imprumuturi, in valoare de aproape patru miliarde lei.