Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:43 23 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Buletinele electronice şi scăderea vârstei obligatorii de emitere la 12 ani. Care este perioada de tranziţie. Iată propunerea MAI!

ro

18 Jan, 2020 00:00 657 Marime text
Pe portalul Ministerului Afacerilor Interne se află un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Practic, românii care vor dori să plece în străinătate din 2021 vor trebui să aibă buletin electronic. De asemenea, obligativitatea de a avea buletin se va institui de la vârsta de 12 ani.
 
Totuşi, chiar dacă s-a făcut mare vâlvă cu privire la termenul de implementare, care este 3 august 2021, cetăţenii români care au buletine simple, în termenul de valabilitate, vor putea să le folosească la călătoriile din spaţiul european până în 2031, perioada de tranziţie fiind de 10 ani.
 
Includerea unor elemente de securitate are ca finalitate asigurarea elementelor necesare pentru a se putea verifica dacă un document este autentic şi, în acelaşi timp, pentru a stabili cu certitudine identitatea unei persoane. Potrivit dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2019/1157, stabilirea unor standarde minime de securitate şi integrarea datelor biometrice în cărţile de identitate reprezintă condiţii obligatorii şi suficiente pentru a face mai sigură utilizarea documentelor de identitate/călătorie în Uniunea Europeană. Includerea elementelor biometrice de identificare este stabilită ca o condiţie sine qua non, menită să asigure, pe de o parte o identificare simplă şi, totodată, sigură, de către autorităţile publice şi, pe de altă parte,   exercitarea de către cetăţenii Uniunii Europene pe deplin a dreptului lor la liberă circulaţie.
 
Totodată, stocarea unei imagini faciale şi a două amprente digitale în cărţile electronice de identitate, astfel cum a fost deja prevăzut pentru paşapoartele biometrice, a fost apreciată ca fiind o metodă adecvată pentru a asocia o identificare şi o autentificare fiabile, cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securităţii cărţilor electronice de identitate.
 
De asemenea, Regulamentul (UE) 2019/1157 impune condiţia ca statele membre să schimbe între ele informaţiile care sunt necesare pentru a avea acces la informaţiile conţinute pe suportul de stocare securizat (cip) şi pentru a le putea autentifica şi verifica. În ceea ce priveşte formatele utilizate pentru mediul de stocare securizat, acestea ar trebui să fie interoperabile, inclusiv în ceea ce priveşte punctele automatizate de trecere a frontierei.
 
În aceste condiţii, având în vedere evoluţia tehnologică pe care o cunoaşte societatea informaţională, cu referire la multiplicarea serviciilor oferite cetăţenilor, subscrise domeniului e-guvernare, e-administraţie, e-identitate, e-sănătate, precum şi în considerarea proiectelor europene aflate în derulare (spre exemplu „European Citizen Card 2010”), se impune ca viitorul document de identitate să ofere titularului accesul la aceste servicii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, precum şi să asigure suportul tehnic necesar, în vederea folosirii semnăturii electronice pentru reducerea birocraţiei în relaţiile cetăţeanului cu autorităţile publice.
 
Ţinând cont de obligaţiile impuse statelor membre ale Uniunii Europene prin Regulamentul (UE) 2019/1157, cartea electronică de identitate va constitui documentul în baza căruia cetăţenii români vor putea să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene, alternativă la folosirea paşaportului.
 
În acest context, precizăm că în ceea ce priveşte simplificarea procedurilor de exercitare a dreptului la liberă circulaţie în spaţiul Uniunii Europene au fost formulate numeroase solicitări de către cetăţenii români, adresate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României în străinătate, care vizau analizarea oportunităţii eliberării actelor de identitate copiilor cu vârsta sub 14 ani. De menţionat este faptul că, la nivelul Uniunii Europene, 15 state membre eliberează cărţi de identitate, opţional, pentru copii, de la naştere.
 
Sistemul informatic prin intermediul căruia se gestionează categoriile de informaţii legate de persoană şi informaţiile despre evenimentele de stare civilă, administrat de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumit „Sistemul naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor” (SNIEP) a fost dezvoltat şi implementat în cadrul unui proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară III – „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, derulat în perioada 2012 – 2013.
 
Proiectul a îndeplinit perioada de sustenabilitate (5 ani de funcţionare efectivă) la data de 7 noiembrie 2018. SNIEP asigură gestiunea Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor şi desfăşurarea fluxului de activităţi de emitere a actelor de identitate începând cu prima parte a anului 2014, context în care, după 6 ani de funcţionare neîntreruptă, a depăşit capacitatea de încărcare pentru care a fost proiectat. Pe de altă parte, în prezent, întrucât vechimea echipamentelor este de peste 7 ani, acestea sunt ieşite din perioada de garanţie, din fabricaţie (end-of-life) sau din suport tehnic de la producător, SNIEP poate fi considerat depăşit tehnologic din punct de vedere hardware.
 
Proiectul de act normativ este strict necesar întrucât va reprezenta baza legală pentru demararea procedurilor privind dezvoltarea SNIEP, înlocuirea completă a infrastructurii existente şi adaptarea la necesităţile presupuse de emiterea unui nou format de document de identitate în contextul în care dezvoltarea infrastructurii tehnice şi adaptarea aplicaţiei, necesită, doar sub aspectul procedurilor de achiziţie publică şi al implementării, un interval de timp de 18 luni.
 
La alegerile locale/parlamentare se utilizează Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot, a cărui funcţionare este reglementată prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 9/2015, una dintre principalele funcţionalităţi ale acestui sistem fiind cea de prevenire a votului ilegal. În acest context, reglementările privind cartea de alegător nu se mai justifică.
 
Astfel, proiectul de act normativ propus urmăreşte simplificarea şi debirocratizarea procedurilor, asigurând în acest fel un cadru adecvat, la dispoziţia cetăţeanului, menit să-i faciliteze accesul la serviciile circumscrise conceputului de „administraţie electronică” şi să-i ofere posibilitatea de a utiliza un instrument modern în interes personal sau în relaţia cu diverşi terţi care generează servicii electronice.
 

Ce documente vor fi disponibile

 
Vor fi disponibile următoarele tipuri de cărţi de identitate:
  • cartea de identitate simplă – care urmează să fie eliberată doar cetăţenilor cu domiciliul în România ce nu doresc să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie în baza actului de identitate; actul de identitate nu va fi prevăzut cu cip;
  • cartea temporară de identitate – care urmează a fi eliberată doar la cerere, cetăţenilor care vor avea nevoie de un act de identitate pentru perioada necesară producerii şi înmânării cărţii electronice de identitate; cartea temporară de identitate va avea o perioadă de valabilitate de 45 de zile, necesară acoperirii intervalului de aproximativ 20 de zile presupus de eliberarea cărţii electronice de identitate.
Cele două tipuri de acte de identitate nu intră în sfera de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1157.
 
Reglementarea posibilităţii de eliberare a cărţii electronice de identitate de la naştere (prin excepţie de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 12 ani), în vederea simplificării procedurilor pentru exercitarea dreptului la liberă circulaţie în spaţiul UE. Astfel, opţional, numai la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali, se va putea elibera o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului. Posibilitatea oferită părinţilor de a solicita eliberarea unui act de identitate pentru minorul având vârsta sub 12 ani nu contravine drepturilor fundamentale conferite de Constituţia României, republicată, şi se circumscrie prevederilor Codului civil referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti.
 
În plus, trebuie precizat faptul că, în prezent, singurul document de identificare al minorului sub 14 ani este certificatul de naştere (însoţit de actul de identitate al unuia dintre părinţi), realizat pe suport de hârtie, predispus uşor uzurii/ deteriorării. În context, considerăm că, în relaţia cu autorităţile, cetăţeanului îi este mai facil să prezinte un act de identitate al copilului, decât certificatul de naştere.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii