Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:52 13 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ABADL. Vizită de lucru în bazinul hidrografic al Dobrogei cu nava Marina I

ro

01 Jul, 2020 10:49 371 Marime text
  • Specialiștii din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral, s-au aflat timp de câteva zile într-o vizită de lucru în bazinul hidrografic al Dobrogei cu nava Marina I, care se află în exploatarea instituției.
  • În cadrul vizitei s-au purtat discuții cu reprezentanții Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) în ceea ce privește gestionarea combaterii eroziunii costiere în contextul unei bune colaborări în ceea ce privește ecosistemului fragil al Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Specialiștii au monitorizat înnisipările efectuate de la Constanța la Mamaia în cadrul proiectului "Protecţia și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru și Tomis Sud) și Eforie Nord" și au vizitat amplasamentele care sunt incluse în proiectul “REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE, FAZA II (2014-2020)” etapa 1 (loturile: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie) .

S-a vizitat amplasamentul și s-a analizat locația posibilă pentru amplasarea unui viitor proiect de innisipare, un model nou, adaptat cerințelor geomorfologice și armonizat cu cerințele ecosistemului fragil al rezervației biosferei Delta Dunarii.

Pentru umătorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene și în contextul în care zonele populate (sudul litoralului românesc) au beneficiat și vor beneficia în viitorul apropiat de lucrări de combatere a eroziunii costiere, statul român va promova stabilizarea zonei nordice a litoralului, prin demersurile demarate de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral şi alte instituții.

Această zonă este mult mai sensibilā din punct de vedere al mediului și biodiversități fiind situată în zona rezervației biosferei Delta Dunării și astfel este evident că modelele clasice de protecție prin înnisipare nu vor putea fi implementate. Zona cea mai sensibilă identificată este cuprinsă între Grindul Chituc și Periteaşca-Leahova, o zonă de aproape 30 de kilometri. Pentru această zonă se propune implementarea unui motor de înnisipare ale carui detalii vor fi stabilite prin proiectare si modelare numerică.

Acesta ar urma sa funcționeze în lungul curentului predominant (de la N la S) dacă va fi implementat ca motor de înnisipare emers, sau sub influența valurilor marine pe direcția acestora (de la SE la NV) dacă va fi implementat ca motor de înnisipare submers. Bineințeles că va fi aplicată varianta cu cel mai mic impact potențial asupra ecosistemelor marine din zonă, iar ca extindere spațială inițială, varianta motorului de înnisipare emers este cea mai eficientă ocupând un spațiu mai redus şi având un impact spațial foarte extins. Practic un singur motor de înnisipare emers ar putea, hrăni" în timp întreaga lungime de 30 de km a zonei de interes.

De asemenea, în cadrul acestei vizite s-a făcut prezentarea activității Stației Hidromarina (vizite profile stație Periboina, Sfântu Gheorghe, Gura Sulina) s-a debarcat în localitatea Sulina și împreuna cu personalul tehnic de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (S.G.A.) Tulcea din cadrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea- Litoral s-a făcut o analiză a lucrărilor de apărarea împotriva inundațiilor din localitatea Sulina, s-a analizat situația existentă a digul Cordon Litoral de la Sulina la Sfântul Gheorghe. Personalul tehnic a prezentat lucrarea de apărarea împotriva inundațiilor a localității Sfântul Gheorghe, precum si vizualizarea cantoanelor de exploatare de la Sulina si Sf. Gheorghe tinând cont că se dorește reabilitarea acestora.

În cadrul vizitei s-au purtat discuții cu reprezentanții Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) în ceea ce privește gestionarea combaterii eroziunii costiere în contextul unei bune colaborări în ceea ce privește ecosistemului fragil al Rezervației Biosferei Delta Dunarii.

Sursa foto: ABADL

Ti-a placut articolul?

Comentarii