2 august - Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor. Ce spun reprezentanții minorității

• Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015

 
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru omagierea celor 500.000 de romi, însemnând cel puţin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.
 
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de romi au fost uciși în perioada Holocaustului.
 
Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015.
 
Totodată, prin Legea nr. 124/2020, ziua de 2 august a fost instituită în plan național ca Zi națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen. Cuvântul samudaripen înseamnă ucidere în masă în limba romani.
 
Conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceştia, circa 11.000 au murit.
 
Cotidianul ZIUA de Constanța a contactat Asociația „Speranță și Încredere”, condusă de către Lăcrămioara Georgescu, care împreună cu coordonatorul Activist pentru apărarea drepturilor comunității rome – Vasile Grozea de la Platforma Proiect „Frăția Romilor din România”– au transmis câteva cuvinte pentru a-i omagia pe cei care s-au stins în sub regimul extremist.
 
Istoria României moderne nu poate fi înțeleasă fără atrocitățile și exterminarea în masă a evreilor și a romilor. GENOCIDUL reprezintă exterminarea fizică intenţionată, sistematică şi programată a unui grup sau o parte a lui din cauza originii etnice, religioase sau rasiale. În orele târzii ale zilei de 2 august și primele ore ale dimineții din 3 august 1944, naziștii i-au ucis pe prizonierii așa-numitului „Lagăr de familie țigani” care făcea parte din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Cel puțin 2 898 de romi au fost gazați mortal într-o singură noapte.
 
Potrivit unui studiu recent publicat de Memorialul și Muzeul Auschwitz, totuși, peste 1 000 de prizonieri romi au murit și ei în acea seară. Se estimează acum că numărul total de romi uciși în 2-3 august 1944 era de 4 200; în plus, aceeași cercetare discută rezistența activă a acestor deținuți la Auschwitz. O parte dintre copii au reușit să se ascundă în timpul operațiunilor de gazare, dar au fost găsiți și uciși în zilele următoare. În timpul Holocaustului naziștii au vrut să eradicheze populația Romă și Sinti din Europa. Mulți dintre aceștia au fost folosiți în experimente medicale, tortură și sterilizare. Sute de mii de romi au fost uciși.
 
Se recunoaşte realitatea istorică a genocidului rom din Al Doilea Război Mondial, precum şi alte forme de persecuţie, cum ar fi deportările şi internările forţate, cerând statelor membre să facă la fel. Conform estimărilor, cel puţin jumătate de milion de romi au fost exterminaţi de regimul nazist şi de alte regimuri şi aliaţii acestora, iar în unele state, a fost asasinată peste 80 la sută din populaţia romă.
 

„Condamnăm declarațiile rasiste ale lui Viktor Orban și pe această cale rugăm organizatiile rome și organizatiile pentru apărarea drepturilor omului și al minorităților etnice să se autosesizeze si sa actioneze conform legislatiei in vigoare.
 
Trebuie amendate asemenea comportamente si organizat un front comun de combatere a acestei forme de discriminare in conditiile in care apare ca o chestiune de politică rasiala exprimata de catre un reprezentat al unui stat european pozitionat intr-o functie atat de importanta ,este cu atat mai periculoasa si poate incuraja violenta deoarece victimele ale acestei forme de rasim declarat poate declansa violenţe si sunt mai dispuşi să recurgă la violenţă împotriva acestor persoane care atenteaza la libertatile si drepturilor noastre cu un grad ridicat de violenta .Sa amendam aceste declaratii care reprezinta o incalcare a drepturilor omului si o referire directa la un grup de persoane,incalca conventia intermationala privind interzicerea discriminarii care înseamnă orice distincţie, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, culoare, descendenţă sau origine naţională sau etnică ce are ca scop sau efect anularea sau scăderea recunoaşterii, exercitarea, în mod egal, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alt domeniu al vieţii publice.
 
Romii locuiesc în ghetouri deplorabile şi tabere provizorii, deseori în zone segregate şi periculoase din punctul de vedere al mediului. Foarte frecvent, zonele în care locuiesc romii au acces limitat la serviciile publice, ocuparea forţei de muncă şi şcoli şi nu dispun de un acces adecvat la utilităţile publice, precum alimentarea cu apă,electricitate sau gaze.
 
Mulţi romi locuiesc în condiţii supraaglomerate, unde spaţiul pentru fiecare persoană este mult mai mic decât media la nivel naţional, iar multe locuinţe se află într-o stare de degradare avansată.
 
- Segregarea
Sunt necesare eforturi de îmbunătăţire a tratamentului egal şi de promovare a incluziunii sociale, în vederea combaterii active a segregării rezidenţiale.
-segregarea este încă evidentă in Romania uneori ca urmare a politicii deliberate a guvernelor.
-Segregarea poate limita în mod dramatic accesul la
educaţie, locuri de muncă şi asistenţă medicală pentru mulţi
romi
-Aşezările segregate sau nesigure înseamnă acces neadecvat sau întrerupt la şcolarizare
-Standardele necorespunzătoare ale locuinţelor sunt cauzele sănătăţii precare şi ale incidenţei mai mari a bolilor, iar pentru zonele segregate accesul la facilităţile medicale este mai dificil.
 
-Evacuarile fortate
-Persoanele care locuiesc în aşezări neoficiale sunt, în special, vulnerabile la evacuările forţate.
- evacuarea forţată în masă a romilor din locuinţe municipale, inclusiv evacuări ale romilor care plătesc regulat o chirie, evacuări fără preaviz, evacuări fără o veritabilă consultare a comunităţilor afectate şi evacuări care implică violenţe ale poliţiei şi distrugerea proprietăţii personale. Există multe cazuri în care autorităţile nu reuşesc să asigure o locuinţă alternativă.
 
-Rasismul
Una dintre cauzele condiţiilor deficitare de locuit ale romilor este discriminarea rasială atât directă, cât şi indirectă. Uneori, autorităţile locale refuză accesul romilor la locuinţele sociale, prin măsuri care sunt în mod direct sau indirect discriminatoare la adresa acestora.
- Utilizarea legislatiei antidiscriminare
- Uniunea Europeană a oferit un instrument juridic important care poate fi utilizat în combaterea discriminării pe criterii de origine rasială sau etnică, în privinţa accesului, între altele, la bunuri şi servicii, inclusiv la locuinţe, aplicabil în cazul discriminării romilor.
- lipsă de cunoaştere a drepturilor sugerează faptul că la unele dintre cele mai vulnerabile minorităţi din Europa nu ajunge mesajul privind dreptul lor la nediscriminare.Legislaţia care interzice discriminarea pe criterii etnice nu ajunge in comunitatile de romi.
 
-Politicile Nationale
- Necesitatea adoptării unor iniţiative specifice romilor pentru incluziunea rezidenţială a romilor.
- Lipsa de calendare specifice sau standarde de evaluare bazate pe date corespunzătoare defalcate în funcţie de etnie.
- Reticenţa unor autorităţi regionale sau locale care adesea sunt organismele responsabile pentru politicile locale în domeniul locuinţelor, faţă de punerea în aplicare cu eficienţă a politicilor naţionale în acest domeniu.
- Autoritatile locale refuza punerea în aplicare a politicilor în domeniul locuinţelor pentru romi.
- Situaţia actuală a romilor şi în privinţa locuinţelor constituie o problemă gravă care necesită acţiuni urgente din partea instituţiilor si a guvernului precum şi a autorităţilor locale, pentru asigurarea egalităţii de tratament şi încurajării incluziunii sociale.
- Guvernul ar trebui să recunoască problemele multidimensionale cu care se confruntă autorităţile locale şi să le mobilizeze în sensul punerii în aplicare a egalităţii de tratament şi măsurilor de incluziune socială.
-Situaţia actuală a romilor şi în privinţa locuinţelor constituie o
problemă gravă care necesită acţiuni urgente care să asigure apă potabilă, electricitate, servicii de salubritate, transport în comun, drumuri şi alte infrastructuri pentru aşezările de romi care duc lipsa acestor servicii”, a transmis Vasile Grozea.

 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Ziua-n amiaza mare Problemele cu care se confruntă comunitatea romă. Cazuri de nașteri la 12 ani și căsătorii aranjate