Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Bosnia - Herţegovina

În cele trei rezoluţii adoptate cu o largă majoritate miercuri, Parlamentul European îşi exprimă acordul ca Islanda să adere la UE şi solicită stabilirea unei date la care Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei să înceapă negocierile de aderare. Totodată, Parlamentul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de progresul limitat făcut de Bosnia-Herţegovina (BiH) ca potenţial candidat.

Islanda

Parlamentul este la curent cu diviziunile politice din Islanda privind aderarea la UE, dar speră că aceasta se va alătura Uniunii. Islanda este una dintre cele mai vechi democraţii din Europa, iar deputaţii europeni salută progresele realizate în vederea îndeplinirii standardelor UE. "Progresele sunt vizibile", a declarat raportorul Cristian Dan Preda (PPE, RO), în dezbaterea de dinaintea votului, adăugând că "în ultimul an, s-a înregistrat un dialog intensificat".

Deputaţii semnalează că disputa Icesave nu a fost soluţionată, dar sunt de părere că aceasta nu ar trebui să ţină pe loc aderarea Islandei. De asemenea, deputaţii reamintesc că UE şi Islanda în continuare nu sunt de acord cu privire la cotele de pescuit macrou şi cotele pentru vânarea balenelor, care sunt interzise în UE. Aceştia solicită, de asemenea, mai mult efort pentru a combate intervenţia statului, în special în sectorul bancar, sectorul energiei şi cel al transporturilor.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Parlamentul doreşte stabilirea unei date la care această ţară, candidată la UE din 2005, să înceapă negocierile de aderare. Parlamentul este de părere că lipsa unei date de referinţă în privinţa aderării, pe care ar trebui să o stabilească Consiliul, cauzează "frustrare şi nemulţumire legitime" în opinia publică. "Aceasta este o ţară care aparţine spaţiului UE şi negocierile pentru aderare trebuie să înceapă fără întârziere", a declarat raportorul Richard Howitt (S & D, Regatul Unit).

Deputaţii europeni regretă faptul că aderarea este blocată de Grecia din cauza problemei numelui statului. Aceştia salută iniţiativa Comisarului pentru extindere, Stefan Füle, de a organiza un dialog la nivel înalt privind aderarea, pe 15 martie, pentru a impulsiona ritmul acestui proces.

Deputaţii salută alegerea noului parlament şi formarea rapidă a guvernului de coaliţie, dar sunt îngrijoraţi cu privire la libertăţile fundamentale, referindu-se în special la procesul de concentrare a mass media.

Corupţia este un "motiv serios de îngrijorare", spune rezoluţia Parlamentului European, dar Parlamentul salută eforturile de a o combate. Parlamentul doreşte, de asemenea, intensificarea eforturilor pentru combaterea segregării copiilor din diferite grupuri etnice în sistemul de învăţământ. Performanţa economică a ţării este bună, consideră deputaţii, chiar dacă nivelul şomajului şi cel al sărăciei rămân ridicate.

Bosnia - Herţegovina

Parlamentul European este îngrijorat de progresul limitat al Bosniei-Herţegovinei în ceea ce priveşte reformele necesare pentru potenţiala aderare la UE. Parlamentul consideră că viitorul Bosniei-Herţegovinei este în UE, dar insistă asupra faptului că Bosnia-Herţegovina poate avea o perspectivă de aderare la UE doar ca o singură ţară, suverană şi unită, cu puteri ale statului capabile să îndeplinească criteriile de aderare la UE.

Deputaţii salută formarea noului guvern şi speră că acesta va impulsiona reformele constituţionale precum şi alte reforme necesare.

Raportorul Doris Pack (PPE, DE) a declarat în timpul dezbaterii că "în şase săptămâni au fost făcute mai multe progrese în Bosnia-Herţegovina decât ne aşteptam".

Dată fiind consolidarea rolului UE în Bosnia - Herţegovina, Parlamentul European se întreabă care va fi rolul comunităţii internaţionale în viitor. Acesta invită la "luarea în considerare şi găsirea unei soluţii pentru disoluţia Oficiului Înaltului Reprezentant " .

Deputaţii europeni sunt "îngrijoraţi cu privire la ameninţările extremiste din regiunea Balcanilor de Vest" şi fac apel la autorităţile din Bosnia-Herţegovina "de a combate împreună cu comunitatea internaţională" extremismul, ura religioasă şi violenţa.