Obiceiuri stramosesti de Sfana Maria Mare la "Targul national de produse ecologice, traditionale si naturale"

    Obiceiuri strămoşeşti de Sfână Maria Mare, Năvalnic pentru domnişoare, faguri, struguri şi muzică populară la cea de a XI-a ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti din perioada 13-15 august      

-          Credincioşii ortodocşi pot prăznui sărbătoarea Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) pe aleile Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

o   - Copiii vor desgusta, gratuit, produse naturale

o   – Fetele nemăritate vor primi, cadou, Năvalnic pentru a-şi găsi alesul

o    - Aşchiuţă va reveni în mijlocul piticilor şi bunicilor

Cea de a XI-a ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", va sta sub semnul prăznuirii sărbătorii ortodoxe Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului), iar producătorii vor  oferi bunătăţi tradiţionale din toate zonele ţării – Maramureş, Oltenia, Muntenia, Moldova, Ardeal.

Sfânta Maria Mare este prăznuită în fiecare an la 15 august. Conform tradiţiei, în dimineaţa acestei zile, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Bunicii spun că ciobanii coboară, de această sărbătoare, oile de la munte (La Sântămaria Mare / Tulesc oile la vale!), iar toţi bărbaţii îşi schimbă pălaria cu căciula. În această zi,de Sfântă Mărie Mare, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispa casei. În sudul ţării se angajau pândarii la vii şi se luau măsuri de protecţie magică a podgoriilor împotriva păsărilor. Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În această zi erau adunate ultimele plante de leac.

,,De Sfâtă Maria Mare, fetele purtau o plantă numita Năvalnic, care avea puterea să aducă peţitorii, aşa îmi povestea bunica. De aceea, voi dărui tuturor domnişoarelor care vor să îşi găsească alesul o ramură de Năvalnic. Sunt obiceiuri frumoase, iar la noi în târg ne dorim, prin tot ce facem, să ţinem trează conştiinţa rădăcinilor şi credinţei noastre. De aceea, producătorii vin cu struguri, cu faguri de miere, cu prune, pentru ca bucureştenii să poată împărţi la biserică, după slujbă. Clopotele care vestesc slujba se vor auzi la noi in târg deoarece suntem doar la câţiva paşi de impunătoare Mănăstire Caşin, iar cei care vor veni spre slujbă îşi pot face cumpărăturile de împărţeală direct de la noi, iar apoi se pot întoarce să mănânce bucate proaspete şi să bea un vin sau o bere de calitate. Mai mult, în lada de zestre a bunicii, bucureştenii vor găsi icoane pictate pe sticlă şi pe lemn, cruciuliţe de lemn, daruri ce le pot face persoanelor importante din viaţa fiecăruia”  a precizat Daniela Popa, manager Media Link Buisiness.

Povestea Năvalnicului va fi povestită şi repovestită de Rodica Ţiplea, gospodină din Maramureş, care, pe lângă prăjituri şi bucate ,,de-ţi lasă gura apă”, ştie si tradiţiile.

Năvalnic a fost numele unui flăcău frumos căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul şi-şi făceau seama. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcau pentru fetele cele frumoase şi toată partea femeiască nu-şi mai ţinea firea. Umblau femeile buimace, bete, nu altceva !
    Băietanul cel frumos ajunse într-o pădure. Maica Domnului, având a trece prin locurile acelea pline de copaci şi de buruieni fel de fel, îşi încurcă şi ea drumul din pricina lui şi, ori încotro s-ar fi întors, tot degeaba; trei zile şi trei nopţi a trebuit să rătăcească Prea-Sfânta, până ce, într-o bună dimineaţă, drept în zori, se întâlneşte în întunericul pădurii c-o babă îmbrăcată în cămaşă albă, umblând după buruieni de leac, fiind şi ea rătăcită de holteiul fermecător.
    - Pe cine cauţi bătrână a lui Dumnezeu, în zorii dimineţii ?
    - Hei ! Pe Năvalnic-voinicul, cel ce urseşte fetele, răspunse baba, şi am să-i fac de urât, să nu mai încurce cărările oamenilor !
    Năvalnic, care pândea într-un tufiş, a şi ieşit la lumină, gata să ia viaţa bătrânei şi Maicii-Prea-Curate.
    Dar aceasta, cunoscându-l, îndată l-a blagoslovit:
    - Năvalnic eşti, năvalnic să fii. Între buruieni de dragoste eşti şi buruiană de dragoste să rămâi !
    Precum a şi rămas: buruiană de dragoste, pentru leac. Căci şi acum el creşte în păduri, pe vetre anume, ştiute de babe făcătoare de dragoste. De Sfânta Maria-Mare, merg în zorii zilei câte o babă însoţită de fete şi flăcăi care chiuie: „uiu! iu, iu, iu !” Supărat nu se cade să meargă cineva la pâdure după Năvalnic: el cere veselie şi voie bună. Tinerii duc în mână zahăr, iar baba îmbrăcată în curată şi frumoasă cămeşă albă zice: „cum năvăleşte lumea la zahăr, aşa să năvălească şi dragostea la mine în casă !”
    Mai tare şi mai cu foc se chiuie când tinerii dau cu ochii de buruiana dragostei, de năzdrăvanul şi frumosul Năvalnic.

          Ion Constantin Chirea, actorul ventriloc a cărui voce uluitoare a dat viaţă, cu zeci de ani în urmă, celebrei păpuşi de lemn Aschiuţă, îi va antrena, din nou, pe copii într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă". De altfel, sâmbătă şi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îşi aduc părinţii la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale le va fi pusă, gratuit, la dispoziţie pentru a degusta din produsele naturale oferite gratuit de familia Vasile din Scărişoara.

          Producătorii vor aduce şi de această dată multe produse de post, care s-au bucurat de aprecierea bucureştenilor în week-endul trecut. Dulceaţa de afine, pregătită în casă de gospodinele din Maramureş, va face deliciul tuturor - de la copii, la bunici. Iar pentru tinerele gospodine, maramureşencele păstrătoare de tradiţii, le va spune chiar şi reţeta acestei dulceţi făcute cu afine de munte.

          Din Palanca, Mihai şi Ionela Păliştean vor aduce bucureştenilor păstrăv prăjit şi afumat, marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră, dulcuri de casă.

          Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu păsat, prăjituri de post, sarmale de post, dar va prepara, pentru clienţii fideli, tradiţionala placintă cu urdă.

          Maramureşencele ne aduc deja binecunoscutele lor prăjituri tradiţionale - foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac, dar şi alte surprize.

          Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

          Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.

          Suberek-ul este o plăcintă tradiţională tătărească, foarte gustoasă şi aromată, datorită aluatului făcut cu foaie, manual şi compoziţiei gătite cu mirodenii. Plăcinta este cu brânză sau carne (vită sau oaie).

          Pide este o pâine tradiţională tătărească cu o consistenţă elastică şi deosebit de gustoasă, umplută cu brânză.  Ce are deosebit această plăcintă fină este faptul că aluatul este făcut manual, frământat de mai multe ori, ca să prindă supleţe şi elasticitate.

          Baclavaua este o reţetă tradiţională turcească de prajitură cu nucă, aromată si îmbietoare. Cu cât foile din aluat sunt mai subţiri, cu atât baclavaua este mai preţioasă.

Istoria prăjiturii este puţin cunoscută, dar o certitudine este faptul că baclavaua, în forma actuală, a fost realizată în palatul Topkapi, resedinţa oficială a sultanilor, undeva pe la 1500, pentru incântarea gusturilor rafinate ale Sultanului Mehmed II.

          Producătorii din Olt vă vor aduce struguri, prune, lubeniţe (pepeni verzi) de Scărişoara şi legume proaspăt culese - roşii, castraveţi, vinete, dovlecei, ardei gras din soiuri româneşti tradiţionale, dar şi soiuri hibrid adaptate solului şi climei din sudul ţării. Şi ce ar putea fi mai apetisant decât o roşie-ciocolată, soi hibrid adaptat de o familie de ingineri horticoli din Scărişoara. Tot la standul producătorilor din Scărişoara vom găsi caise şi piersici.

          Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

          În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate.

          Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot griş, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceastea se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţia anterioară a Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”.

          Din Călăraşi, de la Ştefăneşti,  producătorii aduc brânză şi iaurt din lapte nepasteurizat de capră, unul dintre cele mai sănătoase produse, după cum ne sigură şi Mihai Ciocan distribuitor de produse bio din Bucureşti, prin magazinele UNGRA.

          Sucurile naturale de mere de la „Vital“, un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului.

          O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia,  Gheorghe Bangălă din Fundata, Dorin Trişcă tot din Fundata, judeţul Braşov şi alţi producători.

          Gălăţenii ne vor răcori şi în acest week-end cu bragă, berea KlaussWies şi Poll de la Martens. Tot de la Martens, din Galaţi, vine şi berea fără alcool pentru şoferi.

          Pe lângă ceaiuri, din culturi proprii, atestate ecologic, tincturi şi siropuri, FARMACIA NATURII propune un remediu naturist brevetat deja de OSIM – Pernuţele terapeutice din plante.

Pernuţele terapeutice din plante reprezintă o terapie bazată pe energiile de neegalat ale micilor vieţuitoare ale pământului acumulate de la soare, apă, sol, aer.

Acţiunea pernuţelor se bazează pe degajarea mirosurilor din uleiurile volatile din plante care sunt preluate de cele circa 10 milioane de celule receptoare ale mirosului şi de la acestea, prin nervii olfactivi, informaţia se transmite la creier, care o defineşte. Remarcabila putere bactericidă şi microbiană proprie esenţelor aromatice, se exercită atât în interiorul, cât şi în exteriorul organismului: antiseptice, antispasmodice, antireumatismale etc.

 Multora din esenţele aromatice le este proprie o extraordinară forţa de difuzare prin structurile organismului. Aceste produse sunt foarte greu de realizat, deoarece încorporează multă muncă manuală, începând de la recoltarea plantelor, uscare, amestec, cusut, decor. Totul se face cu multă atenţie şi migală, dar şi cu multă dragoste.

          În lada de zestre a bunicii vom găsi covoare olteneşti, din Bechet, Dolj covoare, carpete, prosoape toate cu realizate cu pasărea măiastră, pomul vieţii şi flori stilizate.

Pensionarele care şi-au deschis ,,lada de zestre, la târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, de la Agronomie, vor veni cu icoane pictate manual pe sticlă şi pe lemn, multe din acestea urmând să facă parte dintr-o expoziţie itinerantă ce va fi organizată în această toamnă în mai multe oraşe ale ţării.

            Tot din această magică ladă de zestre, Rodica Ţiplea a scos câteva din zicerile moşilor noştri. În credinţa populară românească, anumite lucruri sunt total interzise în această zi, daca nu vrei ca fapta ta să atragă tristeţea şi lacrimile Maicii Domnului.
Este considerat, aşadar, de rău augur să mergi înapoi sau să-ţi tunzi părul şi sa-l arunci la gunoi. In ziua de 15 august, in anumite zone ale tarii, femeile impart celor nevoiasi faguri de miere, prune si apa cu o lumanare aprinsa, pentru ca Maica Domnului sa mijloceasca pe langa cel de sus intru iertarea pacatelor celor decedati si izbavirea sufletelor acestora.
In anumite parti ale Romaniei, gestul de a aprinde focul in vatra atrage dupa sine boala si nenorocul, iar bărbaţii nu au voie sa isi dea jos caciula sau sa se scalde in apele curgatoare. De asemenea, incepand cu aceasta sarbatoare, se da startul semanaturilor de toamna, se cobora in sat stanele de oi, iar bătrânii satului rostesc descântece pentru bunăstarea recoltelor de struguri.
 
Vă aşteptăm cu drag, la Târg!.
Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada  13-15 august 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!

Vă aşteptăm,
Dana Popa