Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:22 21 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Alegeri europarlamentare 2024 Pe 9 iunie votăm cei 33 de eurodeputați români. Care sunt instituțiile cu competențe de control ale Parlamentului European

ro

22 May, 2024 17:00 902 Marime text

 
În România au loc alegeri europarlamentare data de 9 iunie 2024.

La alegerile europene, oamenii din Uniunea Europeană votează membri care să-i reprezinte în Parlamentul European.
 
Alegerile se organizează în toate cele 27 țări ale UE.
 
Alegerile au loc o dată la 5 ani.  Ultimele alegeri s-au desfășurat în mai 2019.

 
Ce fac deputații din Parlamentul European?
 
Deputații din Parlamentul European se numesc eurodeputați.
 
Eurodeputații reprezintă 450 de milioane de persoane care locuiesc în UE și fac noi legi europene.
 
Eurodeputații și Consiliul UE decid bugetul Uniunii Europene.
 
Deputații verifică bunul mers al Uniunii Europene.
 
Deputații votează acordurile comerciale încheiate cu țări din afara UE. Deputații aleg președintele Comisiei Europene.
 
 
Câți eurodeputați vor fi aleși?

 
În 2024 vor fi aleși 720 de eurodeputați.
 
Numărul deputaților europeni este decis înainte de alegeri. Numărul total de eurodeputați nu poate fi mai mare de 750 plus președintele.
 
În prezent, sunt 705 eurodeputați.
 
Fiecare țară din UE poate avea cel puțin 6 deputați europeni și cel mult 96.
 
România va avea un număr de 33 eurodeputați.
 
Numărul deputaților aleși din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri și se bazează pe principiul proporționalității degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică.
 
Parlamentul European, care va fi reînnoit după alegerile din 6-9 iunie 2024, are mai multe puteri de supraveghere şi control.
 
Acestea îi permit să exercite control asupra altor instituţii, să monitorizeze folosirea adecvată a bugetului UE şi să asigure implementarea corectă a legislaţiei UE.
 
Consiliul European
 
Preşedintele Parlamentului European are dreptul de a lua cuvântul în deschiderea fiecărui Consiliu European, pentru a prezenta poziţia Parlamentului cu privire la subiectele ce urmează a fi abordate de către şefii de stat şi de guvern. După fiecare summit, Preşedintele Consiliului European prezintă un raport Parlamentului cu privire la rezultatul reuniunii. Consiliul European este compus din şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, din preşedintele său, ales pentru o durată de doi ani şi jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată, şi din preşedintele Comisiei Europene. Consiliul European defineşte orientările şi priorităţile politice generale ale Uniunii.
 
Consiliul UE
 
La începutul şi la sfârşitul fiecărei preşedinţii, care are durata de şase luni, preşedintele Consiliului Uniunii Europene poartă discuţii cu deputaţii în Parlamentul European pe marginea programului preşedinţiei. Deputaţii pot depune întrebări cu solicitare de răspuns scris sau oral Consiliului şi îi pot solicita să iniţieze noi politici. Consiliul Afaceri Externe este prezidat în permanenţă de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. Acesta sau reprezentanţi ai săi asistă la toate dezbaterile în plen în cadrul cărora se abordează politica externă, de securitate sau de apărare. De două ori pe an, Înaltul Reprezentant prezintă Parlamentului European un raport referitor la politicile respective şi implicaţiile lor financiare. Consiliul UE este celălalt organ legislativ al Uniunii. Este compus din miniştri ai statelor membre.
 
Comisia Europeană
 
Parlamentul European are dreptul de a aproba şi a destitui Comisia Europeană. Începând din 1994, comisarilor desemnaţi li s-a cerut să se prezinte în faţa PE pentru audieri. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, şefii de stat UE propun un candidat pentru preşedinţia Comisiei ţinând seama de rezultatele alegerilor europene.
Candidatul este ales de PE.
 
PE este în măsură să depună o moţiune de cenzură împotriva Comisiei şi, în ultimă instanţă, să o destituie. Până în prezent, nu a fost adoptată niciuna dintre cele opt moţiuni de cenzură prezentate în plen. În 1999, Comisia Santer a renunţat la mandatul său, pentru a nu fi obligată de către Parlament să-şi depună demisia.
 
PE asigură controlul democratic asupra Comisiei, care prezintă în mod regulat rapoarte Parlamentului, inclusiv un raport anual privind activităţile UE şi unul privind execuţia bugetului. O dată pe an, preşedintele Comisiei pronunţă discursul privind starea Uniunii, adresându-se Parlamentului reunit în plen. Parlamentul invită în mod regulat Comisia să iniţieze noi politici, iar Comisia are obligaţia de a răspunde întrebărilor cu solicitare de răspuns oral sau scris adresate de către deputaţi. Comisia Europeană exercită rolul de gardian al tratatelor şi este braţul executiv al UE.
 
Curtea de Justiţie
 
Parlamentul poate cere Curţii să ia măsuri împotriva Comisiei sau a Consiliului în cazul în care au acţionat într-un mod care contravine spiritului dreptului UE. Parlamentul, împreună cu Consiliul, poate solicita Curţii de Justiţie să înfiinţeze tribunale specializate. De exemplu, în 2005, a fost înfiinţat Tribunalul Funcţiei Publice a Uniunii Europene, care are misiunea de a soluţiona litigiile dintre UE şi funcţionarii acesteia. Curtea de Justiţie este instanţa supremă în materie de drept al UE. Aceasta interpretează şi asigură aplicarea uniformă a legislaţiei UE în toate statele membre.
 
Banca Centrală Europeană
 
Parlamentul trebuie consultat înainte ca preşedintele, vicepreşedinţii şi Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE) să fie numiţi de Consiliul European. Preşedintele BCE prezintă raportul anual al băncii în plen şi poartă în mod regulat un dialog monetar cu comisia pentru afaceri economice. BCE este responsabilă de gestionarea politicii monetare a zonei euro.
 
Curtea Europeană de Conturi
 
Curtea de Conturi prezintă raportul anual privind exerciţiul bugetar anterior Consiliului şi Parlamentului European. Pe baza raportului, Parlamentul decide dacă aprobă sau nu felul în care Comisia a gestionat bugetul UE acordând descărcarea de gestiune. Parlamentul trebuie consultat înaintea numirii membrilor Curţii de Conturi de către Consiliu. Curtea de Conturi controlează finanţele UE. În calitate de auditor extern, aceasta contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE şi exercită rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Uniunii.
 
Ombudsmanul European
 
Parlamentul alege Ombudsmanul European. Ombudsmanul transmite rapoarte Parlamentului European şi îşi prezintă raportul anual în faţa deputaţilor. Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiţie, la cererea Parlamentului European, în circumstanţe excepţionale. Ombudsmanul poate iniţia investigaţii din proprie iniţiativă. Ombudsmanul European investighează plângerile care privesc administrarea defectuoasă în activitatea instituţiilor şi a organelor UE.
 
Petiţii, comisii de anchetă
 
Orice cetăţean european, companie sau organizaţie din UE poate trimite Parlamentului European o petiţie privind legislaţia UE. Parlamentul poate institui o comisie de anchetă pentru examinarea încălcărilor dreptului UE de către statele membre.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
Citește și:

Biroul Electoral Central Candidaturile propuse de partidele politice pentru alegerile europarlamentare, definitive! Vezi lista
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii