Bolile autoimune. Ce sunt, câte sunt și cât de periculoase sunt. Persoanele se pot vaccina anti-COVID-19 în etapa a II-a

• Bolile autoimune se află pe lista bolilor cronice la care este recomandată vaccinarea anti-COVID-19 în etapa a II-a
• De altfel, peste 80 de boli autoimune au fost identificate până în prezent

 
O boală sau o tulburare autoimună este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă în mod greșit organismul.
 
În mod normal, sistemul imunitar protejează organismul împotriva germenilor, cum sunt bacteriile și virusurile. Când recunoaște acești invadatori străini, trimite împotriva lor o armata de celule cu scopul de a-i elimina. De obicei, sistemul imunitar poate face diferența dintre celulele străine și celulele proprii.
 
Într-o boală autoimună, sistemul imunitar percepe în mod eronat o parte a corpului, cum ar fi articulațiile sau pielea, că fiind străînă. În consecință, eliberează proteine numite autoanticorpi care atacă celulele sănătoase.
 
În anumite boli autoimune este afectat un singur organ, cum este cazul pancreasului în diabetul zaharat de tip 1. Există și boli autoimune în care este afectat întregul organism – de exemplu, lupusul eritematos sistemic (LES).
 
Există mai mult de 80 de tipuri de boli autoimune care afectează o gama largă de părți ale corpului. Iată care sunt cele mai importante dintre acestea:
 

• Artrită reumatoidă. Sistemul imunitar produce anticorpi care se atașează de căptușeală articulațiilor. Ulterior, celulele sistemului imunitar atacă apoi articulațiile, provocând inflamațîi, umflături și durere.
• Lupus eritematos sistemic. Persoanele cu lupus dezvoltă anticorpi autoimuni care se pot atașa la țesuturile din tot corpul. Articulațiile, plămânii, celulele sanguine, nervii și rinichii sunt frecvent afectate de lupus.
• Boală inflamatorie intestinală. Sistemul imunitar atacă mucoasa intestinelor, provocând episoade de diaree, sângerări rectale, dureri abdominale, febra și scădere în greutate. Colita ulcerativă și boală Crohn sunt cele două forme majore de boală inflamatorie intestinală.
• Scleroză multiplă. Sistemul imunitar atacă celulele nervoase, provocând simptome precum: durere, orbire, slăbiciune, slabă coordonare și spasme musculare.
• Diabetul zaharat de tip 1. Anticorpii sistemului imunitar atacă și distrug celulele care produc insulină din pancreas.
• Sindromul Guillain Barre. Sistemul imunitar atacă nervii care controlează mușchii picioarelor și, uneori, brațele și partea superioară a corpului.
• Polineuropatia inflamatorie cronică demielinizanta. La fel că în cazul sindromului Guillain-Barre, sistemul imunitar atacă nervii, însă simptomele durează mult mai mult. Aproximativ 30% dintre pacienți ajung să folosească un scaun cu roțile dacă nu sunt diagnosticați și tratați la timp.
• Psoriazis. În psoriazis, celulele sanguine ale sistemului imunitar numite celule T se acumulează în piele. Activitatea sistemului imunitar stimulează celulele pielii să se reproducă rapid, producând plăci argintii, solzoase pe piele.
• Boală Graves. Sistemul imunitar produce anticorpi care stimulează glanda tiroidă să elibereze cantități în exces de hormon tiroidian în sânge (hipertiroidism).
• Tiroidita Hashimoto. Anticorpii produși de sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, distrugând încet celulele care produc hormonul tiroidian. Nivelurile de hormon tiroidian (hipotiroidism) scad de obicei în decurs de câteva luni până la câțiva ani.
• Miastenia gravis. Anticorpii se leagă de nervi și îi fac incapabili să stimuleze corect mușchii. Slăbiciunea mulsculara care se agravează odată cu practicarea activității este principalul simptom.
• Vasculita. Sistemul imunitar atacă și deteriorează vasele de sânge din acest grup de boli autoimune. Vasculita poate afecta orice organ, astfel încât simptomele variază foarte mult și pot apărea aproape oriunde în corp.

 
Alte boli autoimune cu incidența tot mai mai mare în ultimii ani:

• Vitiligo
• Pemphigus
• Lichen
• Boala Basedow
• Boala Addison
• Sindromul Sjogren
• Iridociclita
• Boala celiacă
• Hepatita autoimună
• Trombocitopenie sau anemie hemolitică autoimună
• Artrite
• Colagenoze
• Spondilartropatii
• Sindrom antifosfolipidic  
• Encefalopatii autoimune