Lumea poeziilor Andrei Mureşanu - Mintea

Te măresc fiinţă fără de-nceput
Pentru tot ce vede ochiul meu sub soare,
Pentru tot ce dreapta-ţi sântă a făcut,
De la om şi feară, până l-acea floare,
Carea vegetează numai un minut!

Ce mă face însă, ca să te ador
Este mintea, Doamne, care-mi străluceşte,
Ca şi un luceafăr, în al nopţii nuor,
Şi-n vuietul lumii blând mă însoţeşte,
De când văd lumina, şi până când mor!

Ea-mi conduce paşii, să mă pot feri
De leu şi de tigru, care varsă sânge,
De foc şi de apă, ce m-ar nimici;
Ea mă luminează ca să ştiu resfrânge
Cursele duşmane, verunde vor fi.

Ea departă ceaţa de la ochiul meu,
Ca să nu amestec credinţa deşartă
Cu credinţa dreaptă, într-un Dumnezeu
Care o propuse simplu fără ceartă
Ca la fraţi din fire, însuşi fiul său.

Seculi se-nchinase genul omenesc
Soarelui şi lunei, stelelor pompoase,
Până când să vie dascălul ceresc
Ce prin suferirea morţii glorioase
A plântat în lume spirit creştinesc.

În deşert se-ncearcă ai nopţii argaţi
Să revarsă umbră în loc de lumină,
Ură-n loc de pace între fii şi fraţi
Ale lor cuvinte nu prind rădăcină
Căci nu ies din inimi, ci din crieri stricaţi.

Te măresc fiinţă fără de finit
Pentru-acea scânteie, ce-i zic conştiinţă,
Carea greu mă mustră de-am păcătuit,
Şi mă desfătează cu bunăvoinţă,
De-am făcut dreptate celui asuprit!

Despre Andrei Mureşanu

Poetul şi revoluţionarul român Andrei Mureşanu s-a născut pe 16 noiembrie 1816, în familia unui mic întreprinzător, în Bistriţa. A studiat filozofia şi teologia la Blaj.
În anul 1848, pe 21 iunie, în paginile revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură" a fost publicată poezia „Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu. La „Foaie pentru minte, inimă şi literatură" au colaborat nume importante, precum Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi. Ulterior, în 1990, poezia „Un răsunet”, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deşteaptă-te, române!".
După ce a participat la Revoluţia de la 1848, Andrei Mureşanu a fost traducător la Sibiu şi a publicat la revista „Telegraful român”, operele sale având tentă patriotică.