Poezia zilei Frica - Valentina Popescu

ție nu îți place culoarea părului meu mie nu îmi place frica ta
privirea te trădează ochii nu mint
deschiderea și rotunjimea lor arată că te temi
de tot ce se întâmplă cu tine eu sunt femeie
dar am mai mult curaj trăiesc viața așa cum e…
 
aleg instinctiv să stau alături de oameni netemători de moarte netemători de viață
mă despart de existențe inconștiente de cei pe care viața
îi trăiește ei doar există
mănâncă, beau privesc ore, zile, ani la televizor
conduc mașini scumpe locuiesc în case imense
cu o povară uriașă pe umeri profund nefericiți

de câte ori frumoasa, doamna cu coasa
și-a făcut prezența prin preajma mea am înțeles că frica este inutilă
merită să trăiești viața fără regrete,
fără răutate, fără violență în toată plenitudinea ei frumos, maiestuos
 
lasă gândurile să treacă rămâi în plenitudinea inimii tale
ascultă muzica sferelor vindecarea
vine din adâncul tău dualitatea, o iluzie întreținută de minte
 
scenarist imperfect, perfid aducător de boli și suferință dispare în perfecțiunea formelor întrupate
deliciul Spiritului singurul nemuritor Adevărul și Viața
Comoara unică a oamenilor…

 
 
Citește și:  
 
#citeșteDobrogea: „Chipurile trezirii”, în viziunea Valentinei Popescu

 
Lansare de carte la Consiliul Județean Călărași. Valentina Popescu și-a lansat volumul de poezii „Chipurile Trezirii“ (galerie foto)