Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:13 26 03 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Uniunea Națională a Judecătorilor din România condamnă prevederile din OUG 7/2019 de modificare a legilor justiției

ro

21 Feb, 2019 10:29 475 Marime text
Uniunea Națională a Judecătorilor din România condamnă prevederile din OUG 7/2019 de modificare a legilor justiției care încalcă principiul separării carierelor și solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra lor. 

Într-un comunicat de presă, UNJR transmjite că, Ordonanța de Urgență 7/2019 ce aduce modificări legilor justiției, adoptată de Guvernul Dancila în dată de 19.02.2019, intempestiv și fără minime consultări, conține o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor și modifică condițiile de accedere la Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentând un pas enorm înapoi față de formă anterioară a statutului acestor două profesii.

”Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită Guvernului Dancila să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile.

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

Un principiu de baza introdus prin modificările aduse legilor justiției în 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiției, prevede:

“(2) Carieră judecătorului este separată de carieră procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.“

Această modificare a fost propusă de un judecător și a fost puternic susținută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Națională a Judecătorilor din România, că soluție pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât și a procurorilor.

Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor în Constituție, s-au modificat toate cele trei legi ale justiției, competențele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor și procurorilor fiind date Secțiilor CSM, în funcție de profesie.

Or, prezența ordonanță de urgență introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Că atare, în primul rând, se modifică competență de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcțiilor de cel mai înalt grad în parchete, această trecând de la Secția pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină șef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor.

2. Modificarea condiției vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casație și Justiție

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiția vechimii pentru a accede la ICCJ.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ICCJ numai judecătorii care “au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțîn 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţîn 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani că judecător, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani că procuror sau că judecător.

După ce, în urmă unui proces legislativ dificil și de durata, au fost modificate legile justiției și au fost corectate textele ce permiteau confuzia între carieră judecătorilor și cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanță, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancila a șters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor și procurorilor.

Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii sunt participanți în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, că accederea la cea mai înalta instanța din România să se facă de judecători ce au dobândit experiență cerută de lege strict în această profesie.

Chiar dacă ordonanță adoptată conține și prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc carieră și activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgență abrogarea acestor modificări.

Dacă Guvernul Dancila ar fi pus această ordonanță în dezbatere publică și ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii și observații de la asociațiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă și imprevizibilă statutului judecătorilor și procurorilor.

Solicităm Guvernului Dancila să revină de îndată asupra acestor modificări și să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile” - se arată în comunicatul transmis de UNJR.

Ti-a placut articolul?

Comentarii