O polițistă de frontieră cere majorarea salariului cu 30% A dat în judecată Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța (DOCUMENT)
O polițistă de frontieră cere majorarea salariului cu 30%: A dat în judecată Inspectoratul General al Poliției
157
Marime text

O polițistă de frontieră, reprezentată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (SNPPC), se judecă cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră pentru obținerea unei majorări salariale de 30%.
După ce Tribunalul Constanța a respins acțiunea în primă instanță, reclamanta a formulat recurs, iar dosarul se află în prezent pe rolul Curții de Apel Constanța.
Dosarul nr. 10740/3/2025 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța, la Secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. Potrivit portalului instanțelor de judecată, cauza figurează în stadiul procesual de recurs, cu ultima actualizare la data de 13 noiembrie 2026.
Reclamanta este Roxana Panțîru, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., iar intimat-pârât este Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
Ce solicită polițista de frontieră?
Litigiul a pornit de la solicitarea acordării majorării salariale prevăzute de articolul VIII din OUG nr. 26/2024, respectiv 30% din solda de funcție, începând cu 21 martie 2024 și pentru viitor.Reclamanta a cerut, totodată, plata diferențelor salariale dintre sumele efectiv încasate și cele pe care le-ar fi cuvenit în urma aplicării procentului maxim, cu actualizarea acestora în funcție de rata inflației și plata dobânzilor legale aferente.
În argumentarea acțiunii, aceasta a susținut că procentul majorării nu ar trebui stabilit prin ordin al ordonatorului de credite și a contestat sintagma „de până la” din OUG nr. 26/2024, considerând că aceasta poate permite diferențieri salariale nejustificate între angajați aflați în situații similare.
De cealaltă parte, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a susținut că actul normativ nu stabilește un procent fix de 30%, ci o majorare de până la acest nivel, cuantumul concret urmând să fie stabilit în condițiile prevăzute de legislație.
Tribunalul Constanța a respins acțiunea
La 22 septembrie 2026, Tribunalul Constanța a pronunțat sentința civilă prin care a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.Instanța a apreciat că legislația nu obligă ordonatorul de credite să acorde în mod uniform procentul maxim de 30% tuturor angajaților vizați de prevederile OUG nr. 26/2024.
Judecătorii au reținut că diferențierea procentului majorării salariale în funcție de complexitatea atribuțiilor și gradul de responsabilitate al fiecărei structuri nu reprezintă, prin ea însăși, o discriminare.
Totodată, Tribunalul Constanța a respins și solicitările privind plata diferențelor salariale, actualizarea acestora cu rata inflației și acordarea dobânzilor legale, acestea fiind accesorii cererii principale.
MINUTA:
„Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ####### ######, CNP #############, cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, #### ##### ##### ### #, ### #, cam. 101, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul ####### al Poliţiei de #########, cu sediul în Bucureşti, ### ######### ### ###, sector 6, ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 22.09.2026”
Dosarul, în prezent la Curtea de Apel Constanța
Nemulțumită de soluția Tribunalului Constanța, reclamanta a formulat recurs, iar cauza a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, unde urmează să fie analizată calea de atac.La data de 13 noiembrie 2026, dosarul figura în continuare pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal, fără ca în informațiile disponibile să fie menționată o soluție definitivă.
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


