Președintele României cere reexaminarea Legii Centenarului. Ce erori s-au strecurat în titlul legii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:21 22 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Președintele României cere reexaminarea Legii Centenarului. Ce erori s-au strecurat în titlul legii

ro

24 Oct, 2017 16:55 600 Marime text
Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis marți, 24 octombrie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri. Printre nemulțumirile președintelui se numără lipsa acurateţii datelor istorice.


”Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri are ca scop instituirea unor distincții naționale comemorative/aniversare, precum și crearea cadrului necesar pentru organizarea manifestărilor de cinstire a memoriei eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului și de marcare a Centenarului Marii Uniri.

Considerăm că un asemenea demers legislativ are multiple valențe pozitive pentru societatea românească. Pentru claritate și pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, unele dintre dispozițiile acestei legi se impun a fi reanalizate însă, de către Parlament.”


Preşedintele atrage atenția asupra unor greșeli privind datele istorice din actul normativ: "Din perspectiva referinței la Războiul pentru Întregirea Neamului, supunem atenției Parlamentului titlul legii. Astfel, față de obiectul de reglementare al legii transmise la promulgare, considerăm că indicarea intervalului 1916-1918 nu se circumscrie cu acuratețe faptelor de arme și sacrificiului uman consemnate, de altfel, în documente, lucrări științifice, monumente, memoriale și inscripții, care atestă că acestea au continuat până în anul 1919".

Un alt aspect semnalat este următorul: "semnalăm că termenul de promulgare a început să curgă ulterior acestei date, iar intervenția legislativă de la art. 5 alin. (2) nu mai poate produce efecte juridice și contravine, totodată, principiului neretroactivității legii, consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, precum și normelor constituționale referitoare la intrarea în vigoare a legilor".

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii