Memoria ZIUA de Constanța Trei ani de la decesul viceamiralului Constantin Iordache. Ce făcea la Revoluție

 
Iordache s-a născut la 17 octombrie 1934, în comuna Găneasa, satul Piteasca, judeţul Ilfov, şi a avut doi fii, ofiţeri în Marina Militară.
Militarul de carieră a terminat Şcoala Militară de Ofiţeri de Narină, promoţia 1955, Academia Militară Generală, Facultatea de Arme, Secţia Marină.
Printre ultimele funcţii deţinute de Constantin Iordache s-au numărat cele de: şef al Statului Major al Comandamentului Marinei Militare, Constanţa, 1990 - 1993, prim-locţiitor al Şefului Statului Major al Marinei Militare, 1993 - 1995, şi inspector pentru marină în Inspectoratul General al Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1995 - 1996. Viceamiralul a fost trecut în rezervă în anul 1996.
Înainte de 1990, viceamiralul Constantin Iordache a condus delegaţii ale Marinei Militare, care participase la aplicaţii cu nave sau pe hartă, în Marea Neagră, cu forţe navale ale statelor Tratatului de la Varşovia. „În timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, a fost la comanda Marinei Militare, iar începând cu 22 decembrie, când întregul personal şi-a manifestat adeziunea la ţelurile Revoluţiei, şi-a asumat responsabilitatea pentru apărarea zonei maritime şi fluviale, prin scoaterea navelor din porturi şi intrarea acestora în depozitele de apărare. (...) După 1990 a militat pentru extinderea colaborării şi cooperării cu forţele navale ale statelor membrelor NATO şi a condus aplicaţii şi exerciţii în cadrul Parteneriatului pentru Pace. A condus marşul „Escortorului 281” în anul 1991, prima navă de luptă românească ce ieşea din Marea Neagră după Al Doilea Război Mondial, făcând escale în porturi mediteraneene ale Franţei şi Italiei, iar în 1994 în Egipt şi Siria.
A reprezentat Marina Militară la Simpozioanele Puterii Maritime din 1993 şi 1995, la Newport, SUA.
 
Interviu din cotidianul Adevărul-6 aprilie 2011 (fragment)
Constantin Iordache era comandantul Marinei Militare şi al Garnizoanei Constanţa în momentul Revoluţiei. Mulţi dintre revoluţionari îl acuză că ar fi principalul vinovat pentru victimele din decembrie '89.

Iată ce are de spus. 

-„Adevărul": Vă reproşaţi ceva pentru cei peste 20 de oameni care au murit la Constanţa, pentru haosul care a fost?
-Constantin Iordache: Credeţi că a fost chiar aşa mare haos?

-Păi, au murit oamenii aceştia...
-Şi nu mai mor oameni la revoluţie?

-Unii, cărora le-au murit copiii la Revoluţie, ar spune că sunteţi cinic..
-E adevărat, dar noi eram pregătiţi pentru un alt gen de război. Eu eram pregătit pentru un război pe mare. Cei de la terestru - lupta pe câmp. Ăsta a fost război urban.
-La Gară aţi trimis studenţi de anul I...
-Da, dar nu erau chiar complet neinstruiţi. Făcuseră instrucţie două luni. Oricum, n-a murit nimeni acolo...

-Au murit vreo patru oameni.
-La Gară?

-Da, patru.
-Nu ştiam. Cert e că a fost o bulibăşeală.

-Eraţi comandant de Garnizoană. Nu vă consideraţi vinovat pentru bulibăşeală?
-Pe mine nu mă interesau la vremea respectivă garnizoanele astea. Aveam şi Tulcea, şi Medgidia. Erau minore pentru mine. Ce însemna un mort-doi în plus? Pe mine mă interesa ce se întâmpla pe mare şi pe fluviu. Aveam zeci de nave. Şi mai gândiţi‑vă că nu decideam eu singur. Era un comandament de 200 de oameni. Avea fiecare sarcini. Credeţi că tot ce pleca ordonam eu? La final, e adevărat, răspunde numai unul.