Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:00 20 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mărțișorul, tematica lunii martie la Muzeul de Artă Populară Constanța (galerie foto)

ro

28 Feb, 2019 14:45 719 Marime text
Muzeul de Artă Populară Constanța, fidel misiunii sale de a pune în valoare tradițiile și obiceiurile românești și de a promova bogatul său patrimoniu cultural, prezintă tematica fiecărei luni din calendarul popular, prin intermediul unor obiecte de patrimoniu.
 
Tematica lunii martie este mărțișorul, mic obiect cu valoare de simbol de care este atașat un fir bicolor, cel mai adesea alb-roșu. Sunt întâlnite și variantele cromatice alb-negru și alb-albastru, așa cum se poate vedea în vitrina Muzeului de Artă Populară care ilustrează tematica lunii martie. Tot aici găsim și mărțișorul tradițional sub formă de bănuț găurit, unul dintre ele fiind etalat pe piepul unei frumoase cămași populare din Muscel.
 
„Mărțișorul este datina prin care părinții leagă de 1 Martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur, la gât sau la mână. Moneda aceasta, care este de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă sau dintr-un fir de arniciu roșu și unul de bumbac alb sau din mai multe fire de argint și aur, se numește Mărțișor, Mărțiguș sau Marț”, scrie etnograful Simion Florea Marian în lucrarea „Sărbătorile la români“.
 
Conform legendei, firul bicolor al mărțișorului, în cele trei variante cunoscute (alb-roșu, alb-negru și alb-albastru) ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte, urcușul începând la 1 martie. Șnurul răsucit reprezintă firul vieții, care se toarce încet-încet. Roșul simbolizează culoarea sângelui, a vigorii și a dragostei, albul trimite la ideea de inocență și puritate. Albastrul este culoarea cerului, simbolizând infinitul, în timp ce negrul este asociat pământului și forței regeneratoare a naturii.
 
Mărțișorul era dăruit pe 1 martie, înainte de a răsări soarele. Scopul purtării sale (la gât, pe piept sau la mână) era unul benefic: cine purta mărțișor avea noroc la rodirea câmpului, avea un an îmbelșugat, chip luminos și era ferit de boli tot timpul anului.
 
Mărțișorul era purtat, de regulă, 9 sau 12 zile, după care era: legat de ramura unui pom roditor (Mehedinți, Gorj, Suceava, Banat), așezat sub o piatră sau „dăruit” berzelor (Dobrogea), pus pe o tufă de trandafiri (Muntenia, Moldova), așezat sub cloșcă (Neamț), păstrat amintire într-un loc „vederos” din casă (Maramureș), dat la schimb pe pâine albă și vin (Prahova), păstrat la oglindă sau la icoană (Transilvania, Banat).
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii