Drepturile salariatului se modifică radical. Vezi proiectul noului cod al muncii

Proiectul stabileşte că un contract individual de muncă este suspendat de pentru participarea la grevă. Se modifică prevederile legate de preaviz, de concedii şi cele referitoare la orele suplimentare.

Indiferent de colaratura politică a guvernelor, legislaţia d ebază s-a modificat radical şi într-un interval de scurt extrem de redus pentru ca investitorii străini să-şi facă previziuni pe termen lung în legătură cu afacerile din România. Noul Cod al Muncii, care se află în dezbatere publică până pe 20 decembrie, schimbă radical prevederile vechiului cod dacă va fi aprobat în forma care este prezentată acum de Minsiterul Muncii. Astfel, angajaţii care fac grevă pot fi concediaţi, angajarea de probă se extinde, iar salariaţii pot veni cu bani de acasă dacă nu au grijă de bunurile firmei.

Perioada în care angajatorul trebuie să asigure fiecărui salariat concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat, va fi redusă de la 15 la 10 zile.

Proiectul de lege mai prevede că dacă, pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihnă cu o durată mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul în raport cu activitatea prestată în anul respectiv, angajatorul va putea reţine din salariul angajatului indemnizaţia de concediu aferentă perioadei de depăşire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzătoare a duratei concediului de odihnă în anul următor.

Angajatorii vor avea dreptul să oblige salariaţii să plătească pagubele materiale înregistrate din vina acestora, într-un termen care porneşte de la 30 zile de la data comunicării, şi le vor reţine din salariu contravaloarea pagubei dacă acesta refuză să achite suma în termenul stabilit.

Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită încadrarea în muncă de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 zile în prezent) pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90 zile în prezent) pentru funcţiile de conducere. Aptitudinile profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioadă de probă de maximum 30 zile calendaristice.

Noul Cod al Muncii va stabili că, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta printr-o notificare scrisă, dar fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi.

Documentul stabileşte totodată că angajatorul va fi obligat să înregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

"Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere", se arată în proiect.

Forma actuală a Codului Muncii stabileşte că termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau în contractele colective de muncă şi nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 30 zile calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

Proiectul stabileşte totodată în mod clar că un contract individual de muncă este suspendat de drept şi pentru participarea la grevă, dar fără ca suspendarea să fie efectuată din iniţiativa salariatului. În acelaşi timp, prevederea conform căreia contractul individual de munca poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului ca sancţiune disciplinară va fi abrogată.

Din iniţiativa angajatorului, contractul individual de muncă va putea fi suspendat şi în cazul reducerii temporare a activităţii, nu doar a întreruperii activităţii, ca şi pe durata suspendării de către autorităţi a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pentru perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.

În cazul în care contractul a fost suspendat pe durata cercetării disciplinare prealabile a angajatului sau cercetării judiciare a acestuia pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută şi dacă ulterior se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară, plătindu-i-se o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.

Salariaţii nu vor putea fi concediaţi pe durata concediului paternal."De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept va prevala", se mai arată în document.

Documentul mai prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cum stabileşte legislaţia în vigoare.

Articolul 119 din Codul Muncii, care stabileşte compensarea muncii suplimentare, va fi completat cu un nou alineat, care prevede că, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul va avea posibilitatea de a acorda zile libere plătite ce se vor constitui într-un cont cu care acesta va putea să compenseze, în avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.