Canalul Dunăre-Bucureşti şi calea ferată rapidă Budapesta-Bucureşti-Constanţa, printre proiectele româneşti ale Strategiei Dunării

Construirea canalului Dunăre-Bucureşti, realizarea căii ferate rapide Budapesta-Bucureşti-Constanţa, retehnologizarea porturilor dunărene româneşti şi construirea a două noi poduri rutiere peste fluviu, spre Bulgaria, reprezintă câteva dintre proiectele româneşti ale planului de acţiune al Strategiei pentru Regiunea Dunării, ale cărei domenii prioritare au fost prezentate de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, alături de ministrul Infrastructurii şi Transporturilor, Anca Boagiu, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

Printre celelalte proiecte menţionate de acesta se numără asigurarea navigabilităţii pe tot parcursul navigabil al Dunării şi pe toată durata anului, generalizarea internetului de bandă largă în mediul urban, crearea unui institut internaţional pentru Delta Dunării şi Marea Neagră, elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosistemelor, îmbunătăţirea calităţii apei prin construirea de staţii de purificare în majoritatea porturilor dunărene.

De asemenea, miniştrii Boagiu şi Udrea au prezentat pe larg proiectele aferente Strategiei Regiunii Dunării pe care ministerele respective le vor coordona în viitor, insistând cu precădere asupra potenţialului proiectului canalului Dunăre-Bucureşti.

Conferinţa de presă organizată joi, la sediul MAE, a avut loc după ce în aceeaşi zi, la Budapesta, comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a anunţat cele 11 domenii de acţiune prioritară ale Strategiei Dunării, precum şi ţările care vor coordona implementarea proiectelor aferente acestor domenii. Cele 11 domenii sunt transport - fluvial, terestru şi aerian -, energie, turism şi cultură, calitatea apei, gestionarea riscurilor, biodiversitate, cercetare şi educaţie, competitivitatea întreprinderilor, resurse umane, capacitatea administrativă şi securitatea cetăţeanului.

Ţările care participă la strategia UE pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile Baden-Württemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România - membre ale Uniunii Europene - plus Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. Acest spaţiu vast scăldat de apele fluviului se confruntă cu numeroase provocări, printre care potenţialul nevalorificat de transport naval, lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, eforturile necoordonate în domeniul educaţiei, al cercetării şi al inovării.

Sursa: Agerpres.ro