Avem o navă. Cum ne batem joc de ea?

La muncă, mă întreabă un coleg de-al meu dacă am vazut-o pe Nahlin... Pentru cine nu face legătura, Nahlin este ex-Libertatea, ex-Luceafărul... Este o navă pe care Coroana Regală a cumpărat-o în anii '30, redenumind-o Luceafărul... După 1945, ce luceafăr, dom'le, scăpasem de exploatarea omului de către om, ne eliberaserăm de capitalişti... care va'să zică deveniserăm liberi... Aşa şi nava, a devenit Libertatea. Şi pentru că nu mai avea pe cine plimba... a stat vreo 50 de ani la cheu la Galaţi, transformată în restaurant. Un restaurant prost, când am fost eu ultima oară pe ea, prin 95, cred... Avea parte din puntea principală acoperită cu beton... vopsită vişiniu, parcă... lemnul suprastructurii vopsit, scorojit, o bucată din catargul prova era pe punte. Sub teugă îngrămădeau nişte umbrele de soare într-o desăvârşită devălmăşie. Mirosea a grătar, a mici, a bere vărsată. Una peste alta o bătaie de joc... Nici n-am putut mânca acolo...

Continuarea pe http://laurentiumironescu.wordpress.com/2011/12/18/avem-o-nava-cum-ne-batem-joc-de-ea/