Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
18:57 23 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

România, condusă de şefi de consilii judeţene aflaţi sub lupa legii. Constanţa are campioni „en titre“

ro

11 Dec, 2014 00:00 3990 Marime text
Dacă aruncăm o privire pe harta ţării să vedem care sunt judeţele unde cei aflaţi la conducere au intrat, într-un fel sau altul, în vizorul Justiţiei, observăm că este mai uşor să enumerăm acele regiuni unde preşedinţii sau vicepreşedinţii de consilii judeţene nu au „beneficiat“ de atenţia oamenilor legii. 22% - acesta este procentul judeţelor unde, cel puţin deocamdată, nu a intervenit legea în treburile şefilor. Maramureş, Sălaj, Mureş, Galaţi, Caraş Sevein, Gorj, Tulcea, Ilfov şi Teleorman, sunt judeţele liniştite din acest punct de vedere, restul de 32 de judeţe au cel puţin un vicepreşedinte găsit incompatibil de ANI.

Iar „candidaţi“ sunt din toate părţile şi de toate culorile, de la PSD la UDMR, PC, PNL, sau PDL.
Judeţul Constanţa are de toate: recent repus în funcţia de preşedinte al CJ Constanţa - după expirarea mandatului de arestare şi, implicit, a ordinului de suspendare dat de prefectul Radu Volcinschi -, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD) este protagonistul unui trist record de dosare penale. În ultimul, intrat pe rolul instanţei în noiembrie, şeful CJ este acuzat de DNA de abuz în serviciu, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat având ca scop săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale CJ. Potrivit DNA, Nicuşor Constantinescu şi colaboratorii săi - majoritatea angajaţi ai instituţiei - ar fi prejudiciat CJC cu 30 milioane de lei şi statul cu peste un milion de lei, aşa cum reiese dintr-un comunicat DNA.

La Constanţa avem de toate - mare, soare, discuţii cu legea 

Nicuşor Constantinescu a fost cercetat pentru abuz în serviciu sub formă continuată într-un dosar în care a fost acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa. Într-o cauză separată este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în alta că ar fi atribuit nelegal terenuri. În alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.
 
Nici vicepreşedintele CJ Constanţa, Cristinel Dragomir, care pe durata suspendării din funcţie a lui Nicuşor Constantinescu a avut prerogative de preşedinte, nu a scăpat de ochiul vigilent al Agenţiei Naţionale de Integritate. Dragomir a fost găsit incompatibil, întrucât a deţinut simultan funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi calitatea de administrator la SC Cazare la Mare SRL.
 
Desigur, toţi aceşti şefi de consiliu judeţean beneficiază de prezumţia de nevinovăţie garantată de lege.
Totuşi, dacă adunam pe o hartă şi primarii, şi consilierii locali care au intrat în vizorul unui DNA din ce în ce mai abil şi determinat să scuture lucrurile în instituţiile publice, reprezentarea ruşinii la nivel local ar fi mult mai bogată.

Doar de judeţul Tulcea nu s-a lipit „deochiul“ 

Nici în judeţele învecinate lucrurile nu stau foarte... roz. Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a fost trimis în judecată de DNA în 2012, fiind acuzat că ar fi finanţat ilegal campania prezidenţială a lui Mircea Geoană. De asemenea, a fost declarat incompatibil de ANI într-o cauză privind un presupus conflict de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar. Vicepreşedintele CJ Brăila, Florin Mija este pus sub acuzare de DNA, împreună cu Bunea Stancu, pentru abuz în serviciu. ANI a constatat că Mija este în conflict de interese de natură penală.
 
Preşedintele CJ Ialomiţa, Vasile Silvian Ciupercă, suspectat de DNA că ar fi concesionat unei firme în mod fraudulos un teren agricol de 495 de hectare, prejudiciind astfel bugetul CJ cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractului. Vicepreşedintele CJ Ialomiţa, Ştefan Muşoiu (PSD), declarat incompatibil de ANI după ce, în 2012, a încheiat contracte cu firmele soţiei sale pentru lucrări de reparaţii la instituţii din subordinea CJ.
 
Preşedintele CJ Călăraşi, Răducu Filipescu, a fost acuzat în 2011 de ANI de abuz în serviciu şi conflict de interese pentru că ar fi alocat peste un milion de lei de la CJ unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară la care era preşedinte.
 
Preşedintele CJ Buzău, Marian Cristinel Bîgiu, apare în stenogramele din dosarul Autorităţii pentru Supraveghere Financiara. El ar fi discutat cu şeful Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor despre o posibilă ordonanţă de urgenţă legată de ASF.
De asemenea, Bîgiu a fost reţinut, recent fiind acuzat de infracţiunea de luare de mită în formă continuată, pentru atribuirea unui contract pe bani publici. Vicepreşedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu, a fost cercetat penal în 2011, împreună cu primarul Buzăului, pentru abuz în serviciu, uz de fals şi asociere în vederea săvârşirii unor infracţiuni.

Nici foştii demnitari nu au scăpat de lupa legii 

Fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, care şi-a dat demisia din funcţie în martie 2014, după ce a fost declarat incompatibil de ANI, este urmărit penal, împreună cu un deputat şi 43 de primari, pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dintre care una în formă continuată. Şeful CJ mai apare în alte două cauze distincte.
 
Defunctul preşedinte al CJ Vâlcea, Ion Cîlea, înainte de a se stinge din viaţă pe 3 decembrie, a recunoscut că a fost chemat la DNA, fiind acuzat de fraudă la referendumul pentru demiterea preşedintelui.
 
Fostul preşedinte al CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, înainte de a se stinge din viaţă în noiembrie 2014, era în vizorul DNA pentru modul în care intrase în posesia celei mai mari ferme agricole din Europa, în Insula Mare a Brăilei.

Oraşul care l-a dat pe noul şef al statului, în vizorul Justiţiei  

Preşedintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, a fost acuzat de ANI de conflict de interese în 2011. În 2013, Parchetul a început urmărirea penală împotriva sa în acest caz, însă un an mai târziu Cindrea a câştigat la Curtea Supremă procesul cu ANI. La scurt timp după aceasta, Parchetul General l-a trimis în judecată tot pentru conflict de interese. Vicepreşedintele CJ Sibiu, Ioan Banciu, a fost cercetat penal de procurorii DNA în 2010, împreună cu şeful de atunci al CJ, în urma unei plângeri formulate de un consilier judeţean privind lucrările de modernizare a Aeroportului Sibiu.
 
Preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, cercetat în arest la domiciliu după ce, în luna iulie, procurorii DNA l-au acuzat că ar fi făcut trafic de influenţă, cerându-i şefului Poliţiei, Petre Tobă, să-l menţină în funcţie şi să-l avanseze pe şeful IPJ Mehedinţi într-o structură de conducere din MAI. În cauză el este acuzat de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, două infracţiuni de dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia. Duicu fusese găsit incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate şi demis de prefect de trei ori, fiind repus în funcţie de fiecare dată.

Alte judeţe mari, alte probleme 

Preşedintele CJ Arad, Nicolae Iotcu - anchetat pentru o presupusă evaziune fiscală de peste 60 de milioane de lei.
Şeful CJ Timiş, Titu Bojin - suspectat de incompatibilitate pentru că a fost consilier judeţean şi director la Administraţia Bazinală de Apă Banat. Este urmărit penal într-un dosar privind concesionarea unor bălţi de pescuit către o societate la care au fost acţionari soţia sa şi unul dintre fiii săi.
Preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu - şi-a înaintat demisia în octombrie 2014, după ce, în mai, fusese arestat preventiv pentru fapte de corupţie. Potrivit DNA, Uioreanu ar fi luat mită de sute de mii de lei de la oameni de afaceri cărora le-ar fi acordat preferenţial contracte. Într-un alt dosar, a fost trimis în judecată pentru că ar fi beneficiat de informaţii care nu erau destinate publicităţii
Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, în prezent arestat preventiv, este acuzat de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu, într-un dosar vizând atribuiri frauduloase de contracte unor firme de casă ale CJ. Vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Lucian Pascu, figurează ca suspect în dosarul Căncescu, fiind cercetat în libertate pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi de instigare la tentativă la abuz în serviciu.
Preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, a fost cercetat în 2008 în „Dosarul Transformatorul“, care a dus la închiderea lui Relu Fenechiu. El ar fi avut calitatea de învinuit, una din firmele sale participând la licitaţia pentru transformatoare.

Vicepreşedinţi de consilii judeţene, în dispute cu ANI şi DNA

Vicepreşedintele CJ Giurgiu, Cristian Marciu, a fost declarat incompatibil de ANI deoarece, în perioada 2008 - 2012, a derulat prin firmele sale afaceri cu Consiliul Judeţean Giurgiu, din care făcea parte. Cu toate acestea, e în funcţie şi la ora actuală.
Vicepreşedintele CJ Covasna, Nagy Jozsef, se pare că a avut ceva dificultăţi pe vremea când se afla la conducerea Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. Atunci a izbucnit scandalul „certificatelor verzi“, iar România a pierdut dreptul de a tranzacţiona certificate de emisii de gaze cu efect de seră vreme de un an. Nagy şi-a dat demisia.
În cazul Vicepreşedintelui CJ Bihor, Alexandru Kiss, DNA a început urmărirea penală, în aprilie 2014, pentru luare de mită, abuz în serviciu şi trei cazuri de spălare de bani.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba - trimis în judecată de DNA în 2013, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la abuz în serviciu contra intereselor, fals intelectual şi denunţare calomnioasă.
Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, a fost trimis în judecată în 2008, pentru fapte de corupţie, fiind acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Vicepreşedintele CJ Vrancea, Dragoş Bârlădeanu a fost urmărit penal de Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, împreună cu Marian Oprişan, fiind acuzat de sfidarea justiţiei după ce ar fi refuzat să pună în aplicare o hotărâre judecătorească. DNA a clasat însă acuzaţiile.
Preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, este cercetat de DNA pentru presupusele fraude la referendumul din 2012, dar şi pentru acordarea unui sprijin financiar echipei de fotbal Aluminiu Alro Slatina. Vicepreşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, a fost urmărit penal pentru cinci infracţiuni, între care ucidere din culpă, după ce a fost implicat într-un accident rutier în care maşina pe care o conducea a lovit o căruţă

Alte nume sonore în atenţia doamnei cu spadă şi balanţă

Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ - urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă, luare de mită, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat. Potrivit ANI, Moloţ a fost în incompatibilitate în perioada 2008 - 2009.
Vicepreşedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint - urmărit penal în acelaşi dosar cu Moloţ, acuzat de luare de mită, fals în înscrisuri şi spălare de bani.
Preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, a fost cercetat în 2012 sub acuzaţia de înşelăciune, împreună cu primarul din Alba Iulia, Mircea Hava.
Preşedintele CJ Satu Mare, Mircea Govor, şi vicepreşedintele CJ Satu Mare, Rudolf Riedl, ambii sunt în vizorul DNA.
Preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Emil-Radu Moldova, a fost cercetat penal de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa în septembrie 2013. Vicepreşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna, a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud într-un dosar de corupţie.
Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa - urmărit penal de DNA într-un dosar în care e acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Nicuşor-Leonard Iovan - acuzat în acelaşi dosar cu şeful său.
Numele preşedintelui CJ Suceava, Cătălin-Ioan Nechifor, apare în referatul DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam. Nechifor ar fi fost abordat de aceştia pentru a-l determina să achiziţioneze din bani publici moşia lui Paltin Gheorghe Sturdza. În 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a început urmărirea penală împotriva vicepreşedintele CJ Suceava, Ilie Niţă acuzându-l de emiterea de cecuri fără acoperire.

Ultimii, dar nu cei din urmă şefi de CJ în vizorul DNA 

Preşedintele CJ Botoşani, Florin Ţurcanu a fost condamnat, în 2014, la şase luni de închisoare cu suspendare pentru fals şi uz de fals, pentru că ar fi exclus din partid doi consilieri judeţeni pentru a-i înlocui cu apropiaţi ai săi. Ţurcanu a făcut apel, sentinţa fiind amânată pentru decembrie.
Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, a fost reţinut pe 11 februarie de procurorii DNA sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu. El ar fi primit de la administratorii unor firme care au contracte cu CJ Prahova bani pentru acordarea unor lucrări în care beneficiar este Consiliul Judeţean.
Preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, e urmărit penal pentru abuz în serviciu în cazul demiterii fostului director medical al Spitalului de Urgenţă Târgovişte. De asemenea, este cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012, iar numele său apare în dosarul senatorului Ion Stan.
Preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea, a ajuns recent în vizorul procurorilor DNA în cadrul unei anchete legată de infracţiuni de corupţie comise între 2005 şi 2012.

Ti-a placut articolul?

Comentarii