Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
23:42 23 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Opt necăjiţi înghesuiţi în patru cămăruţe. Trei copii sunt sportivi Sufletele chinuite ale familiei Marcu din Constanţa (galerie foto)

ro

12 Dec, 2014 00:00 2264 Marime text
Familia Marcu din Constanţa îşi duce viaţa chinuindu-se. Opt persoane de toate vârstele locuiesc înghesuite în două locuinţe sociale din Campusul Social „Henri Coandă“, suspinând şi visând la un viitor mai bun. Dintre cei cinci copii, trei (toţi băieţi) sunt sportivi, iar o fată urmează actoria. Părinţii fac eforturi inimaginabile pentru a-i întreţine. Toţi trăiesc dintr-un salariu, al tatălui, şi din alocaţiile copiilor. În plus, alături de ei locuieşte şi bunicul din partea mamei.
 
La etajul doi al unuia dintre blocurile din cartierul nevoiaşilor din Constanţa, două locuinţe ascund în spatele uşilor povestea tulburătoare a unei familii pe care destinul crunt a condamnat-o la o viaţă plină de griji, lipsuri şi suferinţă. Tatăl, Nicolae (44 de ani), şi mama, Florentina Veronica (27 de ani), se zbat să le asigure strictul necesar celor cinci copii ai lor şi numai ei ştiu cum fac să o scoată zi de zi la capăt. Copiii au vârste cuprinse între opt şi 19 ani şi provin din două căsătorii. Trei, Ioana (19 ani), Ştefan (17 ani) şi Orhan (14 ani), sunt din primul mariaj al tatălui. Mama lor naturală a murit când erau mici, iar tatăl i-a crescut singur, cum a putut, timp de un an şi jumătate. Nicolae Marcu s-a recăsătorit apoi cu Florentina Veronica, iar copiii au cunoscut din nou căldura unei mame, deşi cea care i-a învăluit cu toate grija şi dragostea ei era practic o copilă, între ea şi soţ fiind o diferenţă de vârstă de 17 ani. Florentina nu s-a dat însă înapoi de la a intra în rolul extrem de dificil al mamei, iar alături de bărbatul ei a avut grijă de copii ca de ochii din cap. Între timp, familia li s-a mărit cu încă doi urmaşi, Roxana Ştefania (10 ani) şi Gabriel Liviu (8 ani), roadele iubirii dintre Nicolae şi Florentina. „M-am chinuit după ce prima soţie a murit. Pe atunci lucram la «Drumuri şi Poduri». Îi căram pe copii după mine. Acolo se spălau, acolo dormeau“, povesteşte Nicolae.

Evacuaţi dintr-o casă naţionalizată

Evacuaţi dintr-o casă naţionalizată, revendicată de proprietar, membrii familiei Marcu au ajuns în Campusului Social „Henri Coandă“, unde stau în două locuinţe. Patru cămăruţe adăpostesc opt suflete chinuite, pentru că alături de mamă, tată şi copii trăieşte şi un bunic, Constantin Lungu (64 de ani), tatăl Florentinei. Acesta locuieşte într-o cameră, mama, tata şi mezinul dorm într-un alt pat, iar în celelalte două camere stau fetele, respectiv Ştefan şi Orhan. „După ce a murit mama, am avut grijă şi de tata, eu fiind singurul lor copil. Tata a fost mai mult timp prin spitale“, spune Florentina, care şi-a legat viaţa de Nicolae în urmă cu zece ani.

Băiatul cel mare se încalţă cu pantofii tatălui

S-a împlinit un an şi jumătate de când familia Marcu locuieşte în „Henri Coandă“ şi, deşi bucuroşi că ei, copiii lor şi bunicul au un acoperiş deasupra capului, Nicolae şi Florentina au mereu grija zilei de mâine. Sunt oameni necăjiţi, care trăiesc din salariul de 800 de lei pe lună al tatălui şi din alocaţiile copiilor, cei până în 18 ani primind de la stat câte 42 de lei lunar. Nicolae Marcu lucrează la o spălătorie auto, iar mama este nevoită să stea acasă, pentru a avea grijă de casă şi de copii. „Ne este foarte greu. Eu câştig 400 de lei la două săptămâni. Cheltuielile casei sunt mari, totul fiind electric. Utilităţile ne ajung la 600 şi ceva de lei pe lună. Trebuie să le dăm copiilor să mănânce, să-i îmbrăcăm, să-i încălţăm şi să-i ţinem la şcoală. Pe noi nu ne mai punem la socoteală, iar de multe ori ne scoatem din calcule. Reducem cheltuielile cât putem. Eu umblu în cizmele de la muncă, pentru că pantofii i-am dat lui Ştefan. Facem împrumuturi şi cumpărăm pe datorie. Ne trebuie 12-13 pâini pe zi. Întâi achităm datoriile şi apoi vedem de ce mai e nevoie“, spune tatăl. „Plătim mult, pentru că eu spăl la mână, consumându-se astfel multă apă“, spune şi mama.

Orhan Marcu este campion naţional la box

Cel mai mare copil, Ioana, a terminat Colegiul Tehnic „Tomis“ şi se află în căutarea unei slujbe. Părinţii ar fi vrut să o dea la o şcoală postliceală, dar nu au această posibilitate. La „Tomis“, învaţă şi Ştefan, iar Orhan, Roxana Ştefania şi Gabriel Liviu sunt elevi la Şcoala Gimnazială numărul 11 „Dr. Constantin Angelescu“ din Constanţa. Ştefan şi Orhan sunt sportivi, făcând box la CS Farul, cu antrenorul Mihai Constantin. Ştefan practică pugilismul de şase ani, iar fratele său mai mic - de doi. Ambii sunt medaliaţi la Campionatele Naţionale, iar Orhan a devenit chiar campion al României. „Ştefan este vicecampion naţional de copii şi de juniori şi deţinător al medaliei de bronz la juniori. De asemenea, a câştigat Cupa României la copii. Acum este la tineret, iar la juniori a fost selecţionat în lotul lărgit al ţării. Orhan este cadet, iar la anul, trece la juniori. La copii, a cucerit medalia de aur la Naţionale“, spune Mihai Constantin, care este şi directorul executiv al Asociaţiei Judeţene de Box Constanţa.

Moş Nicolae nu a fost darnic

De trei luni, şi mezinul familiei, Gabriel Liviu, s-a apucat de sport. Face fotbal la clubul Metalul, care e aproape de Campusului Social „Henri Coandă“. „Gabi este mort după fotbal“, îl laudă mama. Cei trei sportivi se ţin de box, respectiv de fotbal, în ciuda greutăţilor peste care trebuie să treacă. Părinţilor li se rupe sufletul atunci când nu le pot asigura copiilor lucruri stringente sau mici bucurii după care aceştia tânjesc. Mama şi tata îşi şterg o lacrimă pe furiş şi îi mângâie pe creştet, a consolare, pe iubiţii lor. „De Moş Nicolae, n-am putut să le dăm decât câte o ciocolată. Şi nici Moş Crăciun nu va fi darnic“, oftează tatăl, ai cărui pantofi i-a luat şi Orhan, atunci când a plecat la o acţiune de box la Brăila. „Nu avea cu ce să se încalţe. Pantofii erau cam mari, dar şi-a pus două perechi de ciorapi şi s-a dus aşa. La Brăila a avut însă o mare bucurie. A primit un trening, adidaşi şi echipament sportiv“, dezvăluie Nicolae Marcu. Mama s-a împrumutat de 15 lei pentru a-i da bani de buzunar lui Orhan, iar la întoarcere a avut surpriza ca băiatul ei să aducă înapoi 9 lei. Atunci când şi un bănuţ este extrem de preţios pentru el şi când îşi dă seama cât de greu se obţine, Orhan ştie să aprecieze cu adevărat valoarea leului.

Roxana Ştefania urmează actoria cu Mariana Milaş

Şi a doua fată a familiei, Roxana Ştefania, este talentată. Urmează actoria la un cerc al actriţei Mariana Milaş, o fostă vecină de cartier a Florentinei Marcu. „Mariana Milaş a făcut un gest nobil. Cunoscând situaţia grea a familiei noastre, ne-a scutit de la plata cursurilor de actorie. Pe 13 decembrie însă, Roxana Ştefania are o acţiune festivă cu cercul de actorie şi trebuie să-i cumpărăm un costumaş. Ne gândim cu groază cum să facem rost de bani“, spune tatăl.

Ti-a placut articolul?

Comentarii