Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
09:37 23 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria Mare Creştin-ortodocşii sărbătoresc, astăzi, mutarea la viaţă a Maicii Domnului

ro

15 Aug, 2016 00:00 2305 Marime text
 

Creştin-ortodocşii prăznuiesc astăzi Adormirea Maicii Domnului sau, cum mai este cunoscută în popor, Sfânta Maria Mare. În fiecare an, la data de 15 august, lumea creştină îşi aminteşte de trecerea dintr-un mod de existenţă în altul a Născătoarei de Dumnezeu.
 
Trecerea la cele veşnice a Maicii Domului a fost vestită de Arhanghelul Gavriil, cu trei zile înainte de „adormire“. Într-o zi de vineri, Arhanghelul i-a adus Maicii Domnului o ramură de finic şi ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu aceste crenguţe la intrarea în Ierusalim. Întinzându-i ramura, Arhanghelul Gavriil i-a dezvăluit: „Acestea zice Fiul Tău: vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare“. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului. Din acest considerent, Adormirea Maicii Domnului, fiind mutare la viaţă, nu este zi de întristare, ci de bucurie.
 
Nu se ştie cu exactitate nici ziua, nici anul în care Maica Domnului s-a înălţat cu trupul la cer, întrucât în Sfintele Evanghelii nu există astfel de precizări. Dar sărbătoarea îşi are originea în Sfânta Tradiţie a Bisericii, iar circumstanţele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de Biserica Ortodoxă din timpuri apostolice.

Maica Domnului s-a înălţat la cer cu trup cu tot

Aşa cum obişnuia de fiecare dată, se ştie că Maica Domnului s-a urcat pe Muntele Măslinilor. În ziua respectivă, s-a întâmplat o minune: pomii de pe munte s-au aplecat în faţa ei şi au întâmpinat-o ca pe o stăpână. La întoarcerea de la rugăciune, Născătoarea de Dumnezeu a aprins multe lumânări şi tămâie, şi-a pregătit cele cuvenite pentru înmormântare, apoi şi-a chemat prietenele şi vecinele. Le-a arătat ramura de finic, le-a mărturisit ce mesaj i-a adus Gavriil şi le-a spus: „Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul meu“. După ce a împărţit văduvelor sărace hainele sale, Maica Domnului şi-a făcut rugăciunea, şi-a cerut iertare tuturor şi şi-a dat sufletul în mâinile Fiului Său Ceresc. În acel timp, un tunet a vestit adunarea tuturor Apostolilor lui Hristos, care au venit la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfântul Petru a început cântarea de înmormântare, apostolii au ridicat patul mortuar şi au petrecut-o până la mormânt, în grădina Ghetsimani. Acolo, cu toţii, au făcut cântarea de îngropăciune şi au vegheat mormântul Născătoarei de Dumnezeu timp de trei zile, aşteptându-l pe Apostolul Toma, plecat să împlinească o rânduială apostolică.
La sosire, Apostolul Toma s-a întristat că n-a fost martor la îngropăciunea Maicii Domnului şi a cerut încuviinţarea obştii să se deschidă Sfântul Mormânt, pentru a vedea chipul adormit al Maicii Domnului. Spre uimirea tuturor, acolo era doar giulgiul, mărturia mutării Maicii Domnului la ceruri cu trup cu tot.

Sfânta Maria Mare în tradiţia populară

Sfânta Maria Mare marchează trecerea de la vară la toamnă şi, totodată, Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. Pe lângă semnificaţia religioasă a sărbătorii, sunt cunoscute o serie de obiceiuri şi superstiţii populare.
 
În dimineaţa praznicului, creştin-ortodocşii se adună în lăcaşurile sfinte, gospodina casei ducând la biserică, pentru a fi sfinţite, fructe, în special, struguri şi prune. După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană, pentru sufletele rudelor plecate în eternitate.

Se deschide sezonul nunţilor 

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în Postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării.

Maica Domnului, ocrotitoarea familiei şi a naşterii pruncilor sănătoşi

În tradiţia populară, Sfânta Maria este ocrotitoarea familiei şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului se împodobeşte cu flori, practică ce e considerată aducătoare de noroc. În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc, pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste. La această zi mare se recomandă culegerea năvalnicului, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor, pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor. De asemenea, se obişnuieşte strângerea ultimelor flori, cunoscute ca leacuri bune pentru bolile grave.

Din tolba cu superstiţii

De Sfânta Maria Mare, fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare. Dacă unele obiceiuri şi superstiţii le privesc strict pe femei şi fete, altele se referă şi la bărbaţi, nici aceştia nefiind ocoliţi de păstrarea tradiţiei. Se obişnuieşte ca, în data de 15 august, bărbaţii să-şi schimbe pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei ori în târnaţ în această zi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii