Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
20:04 17 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa - Praf, gunoi şi gropi (VI)

ro

14 Apr, 2014 00:00 1434 Marime text
Cotidianul ZIUA de Constanţa a demarat o campanie în cadrul căreia publică în fiecare zi câte un articol despre o groapă uitată pe străzile oraşului. Continuăm astăzi această iniţiativă, prezentându-vă o groapă situată chiar în centrul municipiului, pe spaţiul verde din Parcul Arheologic.
 

Groapa despre care vorbim se află pe aleea care duce din bulevardul Ferdinand spre Casa Albă, unde au sediul trei instituţii importante: Prefectura Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa şi Primăria Constanţa. Dacă mergi din bulevardul Ferdinand, pe lângă sediul Camerei de Conturi (clădirea pe care se află renumita hartă a judeţului), pe partea stângă vei întâlni această groapă nu doar inestetică, ci şi periculoasă. Aşadar, pe o alee circulată de mămici cu copii la plimbare, de constănţeni care vin la cele trei instituţii pentru diferite probleme, de studenţi şi elevi, se află o groapă care se „încadrează“ perfect în peisaj. Şi, pentru ca totul să fie „ca la carte“, alături de această groapă tronează semeţ statuia fostului primar Ion Bănescu. Oare niciun reprezentant al celor trei instituţii de stat nu a văzut craterul, ca să găsească o soluţie pentru a-l acoperi cumva?
 
Zvonuri despre un tunel
 
Imediat după Revoluţia din 1989, au apărut zvonuri cum că această groapă ar fi capătul unui tunel prin care ar trebui să iasă, în caz de urgenţă, primul secretar şi ceilalţi conducători ai Comitetului Judeţean de Partid Constanţa. De asemenea, se spunea că zona ar fi împânzită de tot felul de tuneluri subterane misterioase. Ioan Maliciuc, în cartea „Preţul libertăţii la Constanţa“, abordează, în capitolul VII, intitulat „Zvonuri despre prezenţa teroriştilor. Tunelul piraţilor din Constanţa“, subiectul galeriilor subterane. „Una din pasionatele enigme ale înfloritoarei cetăţi antice Tomis se referă la galeriile subterane care-i străbat subsolul. Galeriile se găsesc la circa 20 de metri sub nivelul actual. Sunt săpate în stâncă şi loess, cele din loess fiind zidite din blocuri de piatră şi cărămidă. Galeriile subterane au o înălţime de circa doi metri şi lăţimea de aproape un metru. Erau folosite în antichitate pentru refugiul şi adăpostirea armatei şi populaţiei în caz de atac. Pe numeroase puţuri care mergeau din galerii până la suprafaţă, se producea aerisirea şi se ieşea în diferite puncte ale oraşului, când se contraataca prin surprindere. Pornind de la plaja ştrandului Modern spre faleza portului turistic, există o uşă metalică ce blochează intrarea prin care se poate pătrunde în Tunelul piraţilor. Identificarea unor porţiuni de galerii la un nivel superior îi determină pe unii arheologi să accepte ideea că aceste subterane au fost construite în scop defensiv, mai ales că s-au găsit câteva ieşiri în afara zidului cetăţii. Astfel de ieşiri erau semnalate lângă clădirea Muzeului Marinei, în grădina publică a oraşului Constanţa, precum şi în faţa Edificiului Roman cu Mozaic. Galeriile trec pe sub Piaţa Ovidiu şi traversează, la nivelul mării, peninsula. Traseul începe de la portul modern, trece pe sub piaţa centrală şi duce la portul turistic Tomis şi mai departe, pe sub cartierul unde se află biserica armenească şi vila Şuţu, până la Plaja Modern“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii