De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
11:34 28 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Viaţa Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“. Cercetători în adâncurile Mării Negre (galerie foto)

ro

27 Feb, 2016 00:00 802 Marime text
Puţini dintre constănţeni ştiu detalii despre Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“. Mulţi presupun că ar fi un sediu, la Constanţa, al cunoscutului muzeu din capitală. Ceea ce ar trebui să ştie însă constănţenii este faptul că, fără acest institut, care a luat fiinţă în 1970, nimic din ceea ce interacţionează cu marea şi cu vietăţile sale, fie că vorbim de industrie, de dezvoltare urbană, de pescuit ori de sănătate, nu ar fi putut funcţiona în parametrii impuşi de organismele internaţionale, de dezvoltare, de vremuri şi de oameni.
 
Cei aproximativ 100 de specialişti pe care îi are instituţia sunt cei care, datorită cunoştinţelor şi capacităţilor lor profesionale, ţin în mâini destinele celor câteva sute de mii de oameni care-şi duc viaţa în zona riverană Mării Negre.
Cercetează, protejează, inovează şi aplică standardele internaţionale impuse de organismele abilitate astfel încât, şi peste zeci ori sute de ani, litoralul, ariile protejate şi apa mării să fie dăruite nepoţilor noştri, cu aceeaşi bucurie şi în aceleaşi condiţii în care le-am primit şi noi, la rândul nostru.

„Trebuie să-ţi placă ceea ce faci“

La doi paşi de malul mării, aproape de intrarea în staţiunea Mamaia, departe de ochii curioşilor, într-o clădire ca un labirint, de aproape cinci decenii, specialiştii Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ studiază în fiecare zi impactul pe care îl au oamenii asupra mediului marin şi vieţuitoarelor lui, prin toate activităţile pe care le desfăşoară. Zilnic, ei lucrează la proiecte de cercetare menite să ofere generaţiilor actuale, dar mai ales celor viitoare siguranţa mediului marin, indiferent dacă este vorba despre plajă, apă ori vietăţi acvatice.
 
Toţi sunt îndrumaţi şi vegheaţi de cel care, încă din 1971, şi-a început viaţa profesională în cadrul institutului. Simion Nicolaev, directorul instituţiei din 1990, a înţeles că, pentru ca echipa pe care o ai în subordine să aducă performanţă şi să-şi deruleze activitatea cu plăcere, trebuie „să poţi să ai capacitatea să antrenezi şi ceilalţi colegi în ceea ce faci“. „Trebuie să-ţi placă ceea ce faci, să fii capabil, să înţelegi fenomenele“, spune Simion Nicolaev că ar fi secretul longevităţii sale, el însuşi un specialist în inginerie pescărească, absolvent al Facultăţii de Industrie Alimentară şi Tehnică Piscicolă de la Galaţi, cu realizări deosebite în plan profesional. Mai exact, după cum el însuşi ne spune, timp de 13 ani, flota românească de pescuit a activat cu unelte şi instrumente care au fost gândite de el însuşi. După nenumărate mutări, de la o instituţie, de la un minister la altul, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ a ajuns anul trecut să fie sub coordonarea Autorităţii Naţionale de Cercetare şi Inovare, însă ca institut de sine stătător.
 
Odată cu noua încadrare, curg şi responsabilităţile. „Prin comparaţie cu alte tipuri de activităţi, institutul poartă amprenta foarte puternică a apartenenţei, în urmă cu 25 de ani, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin urmare, această amprentă se reflectă în mai multe responsabilităţi pe care le-am primit, stabilite în mod oficial prin legi, pentru participarea în diferite structuri. În primul rând, ca operator naţional al reţelei de monitori fizici-chimici şi biologici, unde avem obligaţii de implementare a directivei-cadru pentru strategie marină. Suntem abilitaţi din punct de vedere ştiinţific să realizam aceste obligaţii pe care le avem. Noi am primit o serie de alte responsabilităţi privind realizarea obligaţiilor şi a documentelor în cadrul diferitelor structuri regionale, convenţii. Avem Convenţia pentru Protejarea Mării Negre şi a Poluării, unde avem cinci puncte focale şi cu responsabilităţi, General Fishery Comision for the Mediteranian - care acoperă şi Marea Neagră, şi aici avem mai multe responsabilităţi de raportare şi nu numai - noi propunem măsuri concrete, de pildă, în cei patru ani de când s-a creat această structură la Marea Neagră, am reuşit să implementăm trei recomandări majore şi care sunt valabile pentru Marea Neagră.
Responsabilităţile se prelungesc în sector şi este nevoie de respectarea lor de a le implementa“.
 
Iar acestea nu se opresc aici. „În institutul nostru am creat, în urmă cu şapte ani, o structură recunoscută de către Comisia Oceanografică Interguvernamentală. În programul GOOSS, Global Ocean of Service Sistem, care funcţionează şi pentru Marea Neagră, am creat Centrul Naţional de Date Oceanografice şi de Mediu. Această structură funcţionează încă sub aripa institutului, iar principalii provideri de date reprezintă departamentele institutului şi punem la dispoziţia cercetătorilor, agenţilor economici şi altor utilizatori toate informaţiile de care au nevoie. Am avut, de exemplu, solicitări de date pentru realizarea geamandurii, boy-ului de la Midia Năvodari, noi am contribuit cu circa 22 de parametri de mediu, pornind de la curenţi, valuri, compoziţia chimică a apei, pe care proiectantul olandez le-a solicitat pentru proiectare. De asemenea, bazele de date necesare pentru evaluarea studiilor de impact, pentru prospectările seismice sau foraje de prospecţiune“, ne spune directorul. Iar utilizatorii sunt multipli.

Din resurse proprii

Deşi activitatea institutului este cunoscută în special de cei care au nevoie direct de datele pe care specialiştii le pot pune la dispoziţie, şi oamenii de rând trebuie să ştie că domeniile principale de activitate vizează aspecte legate de sedimentologie şi morfodinamică litorală, hidrologie şi fizică marină, biologie şi microbiologie marină, chimie şi biochimie marină, ecologie şi radiobiologie marină, ecologie aplicativă şi acvacultură, poluare marină, gestionarea resurselor pescăreşti, inginerie şi tehnologie marină, protecţia şi ameliorarea ecologică a lacurilor litorale. Iar activitatea anuală se poate observa în raportul care apare de 15 ani şi care priveşte starea mediului în România, pe partea marină. Chiar dacă pentru mulţi este greu de crezut, institutul funcţionează din propriile resurse financiare, nu primeşte bani de la stat, veniturile provenind din contractele şi proiectele europene pe care le obţine şi care îl obligă să respecte standardele impuse. Tocmai din acest motiv, cei care activează în acest frumos domeniu sunt, fiecare dintre ei, profesionişti în bucăţile lor de activitate. Dar şi îndrăgostiţi şi pasionaţi de mare.

Profesioniştii Institutului de Cercetări

Luminiţa Buga este angajată a institutului din 1991. A plecat din instituţie în 2000 tocmai în Munchen, pentru un doctorat, urmat de o colaborare postdoctorală cu universitatea de acolo, însă, în 2007, a revenit la institut. „Dintotdeauna mi-am dorit să lucrez aici, pentru că iubesc marea“, ne spune, nostalgică.
 
Conduce departamentul de Oceanografie şi se ocupă de partea fizică a mării, de studiul proceselor fizice, hidrodinamicii mediului marin şi zonei de coastă - de linia ţărmului, dacă avansează în mare, se retrage, participă la studiile de monitoring, de protecţie a zonei de coastă şi analizează impactul pe care îl au înnisipările realizate şi nu numai. Studiază curenţii, salinitatea, temperatura, modul în care se deplasează masele de apă, influenţa Dunării asupra dinamicii maselor de apă şi multe altele. „Noi colaborăm cu toate departamentele din institut, avem colaborări internaţionale prin proiectele pe care le avem cu universităţile. Institutul are un volum enorm de date oceanografice, care s-au adunat, s-au pus la un loc, s-au standardizat, iar cu aceste date s-a creat baza de date oceanografică, ce face parte acum din Centrul Naţional de Date Oceanografice de Mediu, singurul din ţară. Acest centru participă la proiecte internaţionale, sunt parteneri de 15 ani la majoritatea proiectelor europene.
 
Centrul participă la un alt proiect european - EMOD Net -, în care institutul este responsabil de partea de colectare, verificare tehnică, din punct de vedere al calităţii datelor, pe toată Marea Neagră, se creează hărţi tematice în care se arată evoluţia parametrilor chimici în timp începând cu anii 1960, nutrienţi, clorofilă, pesticide. Este o muncă intensă“, adaugă Luminiţa Buga.

Proiecte de top

Tot ea ne povesteşte şi despre unul dintre lucrurile spectaculoase pe care vrea să le pună în practică institutul, asta după ce în 2013 instituţia a câştigat un proiect prin care s-a creat un centru de date spaţiale. Proiectul se va desfăşura în colaborare cu inginerii Universităţii „Ovidius“ şi presupune crearea de celule de combustie internă care vor fi lansate în spaţiu şi care vor fi realizate în performantul laborator amenajat în incinta institutului. Este un spaţiu steril, unde au acces doar specialiştii. Scopul creării acestor celule este acela de a fi testate pentru a vedea cum reacţionează la starea de gravitaţie zero şi cum reacţionează în spaţiu. De asemenea, aceste capsule ermetice vor avea încorporate diferite bacterii ce vor fi lansate în spaţiu. Proiectul a presupus şi achiziţia unei drone, cu ajutorul căreia se monitorizează şi georeferenţiază anumite regiuni de pe litoral. Mai exact, conectată la echipamentele speciale, drona lansată fotografiază şi aduce informaţii clare legate de criteriile pe care specialiştii le iau în calcul în stabilirea parametrilor marini corecţi. Datele obţinute sunt folosite la realizarea hărţilor, iar în timp, se pot observa şi modificările ce au loc în diferite zone ale litoralului.
 
„Spre exemplu, se pot face, cu ajutorul fotografiilor realizate, hărţi de vegetaţie, se face modelul digital al terenului, reprezentat 3D“, spune unul dintre specialiştii în oceanografie. Și măsurătorile care se efectuează fac parte tot din activitatea cercetătorilor, mai ales că aproape toţi au activitate de teren. Sunt campanii pe mare de două - patru ori pe mare, se aleg puncte perpendiculare pe linia ţărmului, de unde se iau probe de apă, se monitorizează fizica, chimismul, biologia mării. O dată pe an se fac profiluri legate de eroziunea liniei ţărmului, pe toată lungimea lui.
 
Un punct deosebit şi totodată interesant pe care l-au studiat şi cercetat specialiştii institutului se află în nordul liniei ţărmului, la sud de braţul Sfântul Gheorghe, mai exact, insula Sahalin, iniţial peninsulă. „Este vorba de o insulă migratoare, depunerile se pun în partea de sud, erodându-se în nord. Sperăm să apucăm să o vedem lipită în partea de sud de ţărm. Fenomene de dinamică a liniei de coastă se observă de la nord la sud, mai evident în partea de nord din cauza efectelor Dunării asupra ţărmului, asta s-a observat în timp“, adaugă specialistul Luminiţa Buga.
 
Cât despre educaţia tinerilor privind mediul marin, Luminiţa Buga ne spune că în zona de nord a litoralului există un grup de rangeri de la şcoala din 2 Mai care, vara, se implică în activităţi de conştientizare, educare a turiştilor privind modul în care pot contribui la protejarea mediului marin, fie că vorbim despre mare şi vietăţile sale, fie că vorbim de plajă.

Laborator de acvacultură, în curând

Şi Departamentul de Resurse marine vii are rolul său bine stabilit în cadrul institutului: specialiştii săi se ocupă atât de ihtiofauna din Marea Neagră, cât şi de acvacultură. Departamentul dispune de trei laboratoare, cel de ihtiologia resurselor marine, cel de acvacultură şi reconstrucţie ecologică, dar şi cel al ariei marine protejate. Preocupările celui din urmă sunt măreţe, iar existenţa acestuia contribuie la reproducerea şi creşterea artificială a speciilor care sunt în pericol.
 
„Problema dezvoltării acvaculturii marine în zona românească este dificilă, pentru că este o mare deschisă, nu avem golfuri, şi atunci investiţia trebuie să fie foarte mare pentru a rezista furtunilor din Marea Neagră. A fost o perioadă când predomina pescuitul de calcan, alta în care s-au pescuit şprot, rapană. Marea trebuie respectată, trebuie să avem grijă de resursă, pentru a nu afecta stocurile şi reducerea speciilor“, spune Maximov Valorea, inginer piscicol. În bazinele laboratorului se vor găsi, în curând, culturi de crabi, peşti, crustacee.
 
Alături de colectare şi analiza datelor de către specialişti, sunt efectuate şi expediţii de cercetare în larg, pentru evaluarea unor stocuri de peşti, de două ori pe an. Este în institut de 36 de ani şi a contribuit direct la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea instituţiei. A participat la expediţii lungi pe zonele oceanice pentru perioade lungi de câte opt luni, în Namibia, Mauritania, Anglia, Somalia, Madagascar, Argentina, Antarctica. „Noi mergeam cu navele şi făceam evaluarea speciilor de peşti pe baza pescuitului oceanic“, adaugă acesta.

Beneficii pe termen lung

Specialiştii Departamentului de Ecologie marină se ocupă de impactul pe care îl au oamenii şi nu numai asupra tuturor componentelor mediului marin. Sunt cei fără de care institutul nu ar putea funcţiona, pentru că studiile lor fac referire la vietăţile şi plantele de pe fundul mării, dar şi la cele din masa apei. Impactul tuturor activităţilor se produce asupra acestor componente, iar printre schimbările rapide care au loc în masa apei se numără proliferarea algelor de pe substrat şi nu numai, ne spune biologul Laura Boicenco.
 
„Schimbările sunt cauzate de calitatea apei marine, în funcţie de tot ceea ce se deversează în mare. Și animalele din substrat suferă modificări. În ultimii ani, s-a observat o îmbunătăţire a calităţii apelor din punct de vedere chimic, care s-a reflectat şi în calitatea componentelor fizico-chimice ale mării, cum ar fi înfloriri mai puţine ale algelor“, adaugă biologul.
 
Aceştia sunt doar câţiva dintre oamenii care aduc valoare institutului. Alături de ei, specialiştii celorlalte departamente ce compun institutul nu ar putea funcţiona la parametrii şi standardele impuse de legislaţia în domeniu.
 
Chiar dacă activitatea Institutului de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ nu este atât de cunoscută de către constănţeni, agenţii economici ori specialiştii care au conexiune directă cu fenomenele pe care specialiştii instituţiei le cercetează şi le analizează sunt direct interesaţi de dezvoltarea sa. Iar noi, ca simpli cetăţeni, avem responsabilitatea de a-i ajuta, aşa cum suntem în măsură să o facem cu tot ceea ce ne înconjoară, protejând, fie că este vorba de apă, aer sau sol. Trebuie să conştientizăm că orice acţiune a noastră are efect, oriunde ne punem amprenta.
 
Mai mult, este de datoria noastră să înţelegem că beneficiile aduse de protejarea mediului şi a biodiversităţii nu se reflectă doar în propria bunăstare, ci şi în cea a nepoților noștri.
 
Sursa: Voceaconstantei.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii