Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:26 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Propunere PNL - Program Naţional de Prevenţie, dar… Apare Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate!? (document)

ro

03 Feb, 2016 00:00 1592 Marime text


Peste 100 de parlamentari, majoritatea membri PNL, dar şi din PSD şi UDMR, au semnat pentru susţinerea unei iniţiative legislative ce vizează activitatea de prevenţie în sănătate. Printre semnatari se regăsesc şi parlamentari constănţeni - deputaţii Gheorghe Dragomir (PNL), Mihai Lupu (PNL), Victor Manea (PNL), Mihai Tararache (PNL) şi senatorul Puiu Haşotti (PNL).
 
Propunerea legislativă a venit din partea a patru deputaţi PNL şi are susţinerea altor 124, aceasta fiind înregistrată la Camera Deputaţilor în prima zi de lucru a actualei sesiuni parlamentare. Senatul va fi cameră decizională în acest caz.
 
Demersul a pornit de la crunta realitate în care populaţia săracă are toate şansele să se îmbolnăvească mai repede şi să sufere de afecţiuni cronice, în timp ce sistemul sanitar alocă fonduri preponderent către spitale şi medicamente, în detrimentul prevenţiei şi asistenţei medicale primare. În opinia parlamentarilor semnatari, adoptarea iniţiativei legislative ar asigura cadrul legal pentru exercitarea activităţii de prevenţie, „stabileşte principiile şi obiectivele prevenţiei în sănătate şi obligativitatea statului de a concepe strategii pe termen lung şi mediu pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari, un rol esenţial revenind activităţii de prevenţie“. Concret, propunerea marca PNL prevede, printre altele, introducerea unui program naţional de prevenţie multianual, cu actualizare anuală.

O nouă instituţie în sistemul sanitar 

Inevitabil, asta va impune şi apariţia unei noi instituţii - Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (ANPS), sub coordonarea Ministerului Sănătăţii. Aceasta ar urma să apară „prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi respectiv a instituţiilor aflate în coordonarea sau subordinea Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi de prevenţie“, va fi finanţată din bugetul de stat, va avea sediul central în capitală şi birouri „în toate judeţele ţării sau în orice altă localitate de pe teritoriul României, în funcţie de necesităţi“. 
 
Agenţia ar urma să fie condusă de un consiliu format din 11 membri, după cum urmează: şase membri propuşi, prin rotaţie, de către societăţile medicale profesionale implicate în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cu impact major în România, un membru propus de Institutul Naţional de Statistică, un membru propus de Comisia Naţională de Prognoză, un membru propus de Preşedinţia României, un membru propus de Camera Deputaţilor şi unul propus de Senatul României. Membrii consiliului vor fi numiţi prin decizie a premierului, iar conducerea executivă a ANPS va fi asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat, cu un mandat de cinci ani, în timp ce activitatea birourilor judeţene ar urma să fie coordonată de un şef de birou.
 
În proiectul legislativ se stipulează că ANPS „preia, prin transfer de la Ministerului Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică, precum şi de la Direcţiile de Sănătate Publică, tot personalul implicat în desfăşurarea, coordonarea şi implementarea programelor de prevenţie in domeniul sănătăţii“.

Beneficiar… condiţionat

Teoretic, „toţi cetăţenii români, precum şi rezidenţii legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie indiferent de calitatea lor de asigurat“. Mai mult, cei care au grijă de propria sănătate printr-un stil de viaţă sănătos „pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), precum şi a asigurătorilor privaţi“.
 
Aici apare un concept nou pentru tărâmurile mioritice, care prevede că: „Stimulentele financiare acordate de CNAS se constituie sub forma unor transferuri din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), într-un cont personal de economii de sănătate (CES), care are ca unică destinaţie acoperirea unor cheltuieli de sănătate, cheltuieli efectuate conform condiţiilor stabilite prin contractul-cadru ce reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului naţional de asigurări sociale de sănătate (numit în continuare contract-cadru)“.
 
Cuantumurile acestor stimulente nu se ştiu, dar, pentru a le obţine, cei care vor aplica trebuie să îndeplinească minimum două condiţii, cumulativ: „să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport prin participarea la competiţii sportive“.
 
Desigur, oricine poate refuza participarea la programele de prevenţie pe care le va derula ANPS, iar refuzul va trebui exprimat în scris. Numai că aici apar şi repercusiuni. Dacă o persoană refuză participarea la acţiunile de prevenţie privind promovarea sănătăţii şi educaţiei prin sănătate, precum şi analiza, monitorizarea şi evaluarea riscurilor pentru sănătate, „aceasta poate suporta parţial sau în totalitate costurile tratamentelor medicale“.
 
Dacă va fi aprobată de Parlament, această lege ar urma să intre în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar în 90 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Sănătăţii ar trebui să elaboreze normele de aplicare.

Ti-a placut articolul?

Comentarii