De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
22:29 22 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (XXXVIII.3) - Evlia Celebi (Turcia) - galerie foto

ro

22 Aug, 2016 00:00 1058 Marime text

 
Marele călător turc Evlia Celebi (1611-1684?) s-a născut în familia unui bijutier din capitala imperială Constantinopol / Istanbul şi se înrudea prin mama sa cu marele vizir Melek Ahmed paşa, care l-a sprijinit mult în activitatea sa. După ce studiază la şcoli ecleziastice, devine, în 1636, recitator al Coranului la Moscheea „Sf. Sofia“ din capitala otomană Constatinopol. Aici este remarcat de sultanul Murad IV (1623-1640), devenind unul dintre sfetnicii acestuia. În seraiul sultanului Evlia cunoaşte o serie de demnitari şi cărturari ai Imperiului Otoman.
 
Încă din 1630, începe să călătorească din pasiune în jurul Constantinopolului, iar în 1633-1635, îl însoţeşte pe sultan în campania împotriva Persiei şiite. După câţiva ani, el primeşte slujba de spahiu (călăreţ) cu soldă şi însoţeşte diverşi demnitari în campaniile din Asia. După ce protectorul său, Melek-paşa, devine mare vizir, începe să călătorească şi în Rumelia, adică în provinciile europene ale imperiului, inclusiv Dobrogea, precum şi în Europa creştină (1651-1670). Aceste călătorii au fost ocazionate de campaniile armatelor turceşti împotriva Habsburgilor, a cazacilor şi a revoltelor Principatelor Române vasale. El a continuat să călătorească până în apropierea morţii sale, la o vârstă înaintată.
 
Opera lui Evlia Celebi, care se numeşte „Seyahatname“ (Carte de călătorii), însumează 7.000 de pagini, structurate în zece volume. Lucrarea se bazează pe notele detaliate din orice domeniu, luate în timpul călătoriilor şi pe surse scrise în diverse limbi: turcă, arabă, persană, greacă şi latină. Ediţia cea mai completă şi mai răspândită este cea publicată la Istanbul în zece volume, în perioada 1896-1938, deşi primele şase volume au fost afectate serios de cenzura sultanului Abdul Hamid II (1876-1909). Cu toate acestea, ediţia turcească a fost aleasă pentru a fi tradusă în româneşte de istoricii de la Institutul „N. Iorga“.
 
În volumul VI, care are ca subiect campaniile din Ungaria împotriva Habsburgilor, Evlia face două referiri la Dobrogea, inclusă în eialetul (provincia) Silistra, care avea reşedinţa în oraşul cu acelaşi nume de pe malul drept al Dunării. Astfel, îl menţionează pe Kadri-paşa, valiul eialetului Silistra, care, împreună cu Mehmed Ghirai IV, hanul Crimeii, a cucerit şi prădat oraşul Ineu (azi în judeţul Arad) în 1658, care fusese stăpânit de otomani în perioada 1566-1595.
 
Apoi, îi aminteşte pe Kurt-paşa „Dobrudjali“ / „din Dobrogea“ şi pe „Hadjikibi paşaoglu Babadagli“ / „Hadjiki paşaoglu din Babadag“, care, în vara lui 1663, au fost numiţi în fruntea unui detaşament din şapte detaşamente a câte 5.000 de soldaţi pentru a ataca ţinuturile germane până la Praga şi Viena. Cei doi comandau detaşamentul 4, ai cărui călăreţi veniseră „cu caii iuţi din Dobrogea, de la Babadag şi vilaieturile (eialeturile) Deliorman şi Karasu“. „Kara-su“ înseamnă în turcă „apa neagră“ şi este vechiul nume al Medgidiei, iar „Deli-orman“ înseamnă „pădure nebună“ în română şi „Ludogorie“ în bulgară, fiind situată în nord-estul Bulgariei, la sud de Cadrilater. Evlia susţine că detaşamentul a ajuns „pînă în ţara frîncă din vilaietul Isvedj“, dar cum Isvedj însemna Suedia, istoricii de la Institutul „N. Iorga“ considerau că este o greşeală de ortografie, fiind vorba de fapt de „Isvicre“, adică Elveţia, ceea ce a fost considerată oricum o exagerare a razei de acţiune a cavaleriei otomane. Călăreţii dobrogeni i-au surprins pe „ghiauri“ (necredincioşi) într-o zi de sărbătoare şi au capturat 5.000 de prizonieri şi multe prăzi.

În volumul VII, Evlia face o scurtă referire de natură geografică. El arată că Dunărea este „adînc în faţa ţinuturilor de la Isaccea, Silistra şi Brăila“.
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.

Surse foto

Wikimedia.org
Images.delcampe.com
Romaniaforum.info
Financiarul.ro
Wiki.totalwar.com
Static2.akpool.de
1.bp.blogspot.com
Oglindadevest.ro
Worldwideromania.com
Cluj.travel
Pbs.twimg.com
Archive.org

Documentare

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Mustafa Ali Mehmet, Călători străini despre Țările Române”, vol. VI, ed. Știinţifică, Bucureşti, 1976.
Magazinistoric.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii