Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
04:07 23 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (LXXXIII) - Lady Craven (Marea Britanie/Anglia) (galerie foto)

ro

06 Mar, 2017 00:00 568 Marime text
Elisabeth Berkely (1750-1828) era cea mai mică fiică a contelui Berkely. În 1767, ea s-a căsătorit cu William Craven, mai apoi lord Craven. Deși s-au despărțit în 1780, ea i-a purtat numele în continuare. Divorțul nefiind un obicei în epocă, la care s-au adăugat scrierile sale teatrale, a adus-o în situația de a fi ostracizată de înalta societate britanică. Ca urmare, în 1785 a părăsit țara, pentru a călători în Europa.

În periplul său, aristocrata engleză a ajuns chiar și la Constantinopol / Istanbul. Cu ajutorul ambasadorului francez, contele de Choiseul Goffier, ea a primit de la autoritățile otomane permisiunea de a călători prin provincia Bulgaria și Țara Românească vasală, până la frontirea Transilvaniei Habsurgice. Pentru a ajunge în Țara Românească, lady Craven a străbătut și sudul Dobrogei otomane, parte a eyalet (provincie) cu reședința în orașul dunărean Silistra.
 
Elisabeth Craven și-a descris călătoria sub formă de scrisori, conform obiceiului epocii. Textul a fost publicat prima dată în 1789, la Londra, cu titlul A Journey through the Crimeea to Constantinople in a serie of letters. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediție pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
Lady Craven a călătorit pe Marea Neagră până la Varna (Bulgaria) și apoi pe uscat până la „orașul” Silistra, unde a sosit la 13 iulie 1786.

Localitatea era „frumos situată pe Dunăre” și se afla „într-o vale”, de unde se putea admira „o priveliște frumoasă asupra Dunării cu insulele sale”. Aici, englezoaica a reușit să se debaraseze de cihodar (servitor) ce-i fusese atașat din capitala otomană, numai după ce i-a dat „cele 20 de guinee (monedă britanică de aur de 20 șilingi) pe care i le făgăduisem pentru a beneficia de plăcuta sa societate”.
 
De asemenea, aristocrata britanică a luat legătura cu agentul lui Nicolae Mavrogheni, domnul Țării Românești, care i-a asigurat transportul peste fluviu. Pentru a trece în Țara Românească, călătoarea a trebuit să coboare cu corabia „șase mile” (o milă marină = 1.852 m) până în dreptul orașului muntean Călărași. 
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparținut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Silistra au mai trecut și alți călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII) și diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim pașa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX) și contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII).
 
Predecesorii britanici ai lady Craven din secolele XVI-XVIII au fost englezi, cu excepția scoțianului J. B. of Antermony: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV) și consulul W. Eton (1777/LXXIII).

Surse foto: 

2.bp.blogspot.com
4.bp.blogspot.com
en.wikipedia.org
ro.wikipedia.org

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române, volumul X / partea I, București, 2000.
www.magazinistoric.ro
www.anticariat-unu.ro
clasapalatina.files.wordpress.com
en.wikipedia.org
cdn.globalauctionplatform.com
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii